Bogdan Hossu atrage atenția asupra faptului că în spatele promisiunilor de majorări se ascunde un mecanism subtil care poate avea un impact negativ asupra pensiilor noastre. Această capcană poate duce la situații în care unii pensionari vor primi aceeași sumă pe o perioadă determinată, în timp ce inflația și costurile de trai continuă să crească.
Bogdan Hossu a făcut, la Realitatea Plus, o demonstrație cu privire la aplicarea concretă a legii:
„Am luat un caz standard, adică o persoană care a muncit 40 de ani si a avut 40 de puncte. Problema este ca în funcție de anul de emitere a deciziei de pensionare, am luat 2009, 2011, 2014, 2020, punctajul pe care il are în decizie cumulat si pensia actuala, pensia de la 1 ianuarie si ce ar trebui sa aiba de la 1 septembrie 2024.
Ei ar trebui sa aiba aceeasi valoare a pensiei in plata lunara, in dreapta sunt diferentele, diferenele fata de 1 ianuarie față de pensia actuală si diferența de la de la 1 septembrie fata de pensia actuala.
Legea este benefica pentru astfel de cazuri pentru ca persoana care are 40 de puncte in fapt, de la 1 septembrie va avea 51,25 de puncte care se vor inmulti cu valoarea punctului de referință de 81 de lei in structura respectiva.
Alinierea lor se face probabil in urmatorii 10 ani de pentru ca avand o valoare a punctului de referință mai mic se tine cont de diferențele de calcul in diferitele perioade ale post revolutie si care dau evident valori diferite de pensie.
Controverse în Coaliție pe taxe. Ciucă vrea dezbatere și negocieri pe o impozitul progresiv
Unii vor avea inghetata catva timp pensia, mai putin de la 1 ianuarie 2024 când li se va da tuturor acel coeficient de 13,8.
În total face 40% pt anul 2024, depinde cum se calculeaza. În ianuarie e o crestere pentru toata lumea cu 13,8.
Cresc inechitatile, asta ne va costa mai mult in anii următori, 2025 si urmatorii.
In septembrie se uniformizeaza pentru aceleasi conditii adica, se elimina principala inechitate, injustiție socială care exista în legea actuală, coeficientul de corectie”, a spus Bogdan Hossu.
De altfel agențiile de rating avertizeaza ca noua lege a pensiilor va duce si mai mult la destabilizarea fiscalității în România. Specialiștii spun că această gaură din buget se va adânci.
Noua lege a pensiilor va pune si mai multa presiune pe bugetul Romaniei si pe puterea fiscala a tarii si va adanci si mai mult deficitul in anii urmatori. Mai mult, până in anul 2030 statul roman ar fi condamnat sa plateasca datorii inclusiv din cauza acestei legi.
Pensionarii s-ar putea bucura de un nou beneficiu atunci când vor merge la cumpărături
Specialistii spun ca impactul bugetar al acestei legi, estimat la 0,6% din PIB in 2024 si 1,7% din PIB in 2025 se va adauga la deficitul bugetar deja foarte mare, va pune si mai multa presiune la bugetul de stat și la 2030 am putea deveni un stat indatorat. Acestia mai spun ca noua lege a pensiilor va mentine deficitul la aproximativ 6% atat in anul 2024 cat si in anul 2025 si ca Romania are foarte slabe sanse sa ajungă la doar 3% din PIB, adica tinta asumata in fața Comisiei Europene
În plus, agentiile de rating mai avertizeaza si ca veniturile fiscale din tara noastra oricum se afla in prezent la un procent extrem de scazut fata de restul Uniunii Europene, de doar 27% din PIB si, cum anul urmator este un an electoral, iar executivul nu va fi de acord, cel mai probabil, sa introduca noi taxe, deficitul se va adanci si mai mult.
Daca aceasta noua lege se va aplica, atunci ar fi nevoie de noi masuri fiscale care sa introduca un control in plus pe piata astfel incat deficitul sa nu se adanceasca si mai mult, mai avertizează specialistii.
