Sfântul Cuvios Maxim Mărturisitorul s-a născut la Constantinopol, în anul 580, într-o familie aristocratică. A deținut slujba de secretar imperial în vremea împăratului Eraclie (610-641). În jurul anului 613 a părăsit slujba împărătească și s-a retras la Mănăstirea Chrysopolis (Scutari), aproape de Constantinopol, îmbrăcând haina monahală, potrivit Agerpres.
Sfântul Maxim se numără între acei mărturisitori care au apărat dreapta credință în fața marilor erezii ce-au tulburat Biserica. S-a aflat în fruntea luptei împotriva ereziei monotelite, susținută de însuși împăratul Eraclie. Erezia monotelită considera că în Iisus Hristos nu a existat și o voință umană, ci numai una divină. În anul 648, împăratul Constantin al II-lea (641-668), succesorul lui Eraclie, a emis un document prin care impunea erezia monotelită, interzicând supușilor săi să aibă un alt punct de vedere.
Pentru că nu a vrut să se supună poruncii împărătești, îndemnat de conștiință să mărturisească adevărul, Sfântul Maxim și-a continuat eforturile de propovăduire a adevăratei credințe. A fost arestat în anul 655 și exilat în Tracia. În anul 662 a fost adus la Constantinopol pentru judecată, împreună cu doi ucenici Anastasie și Anastasie apocrisiarul. Rămânând cu toții neînduplecați în mărturisirea dreptei credințe, li s-au tăiat limba și mâna dreaptă și au fost exilați pe viață în Caucaz. A murit aici la 13 august, în același an.
Erezia Monotelismul a fost condamnat la Sinodul al VI-lea Ecumenic de la Constantinopol, din 680-681. La acest sinod, în prezenta împăratului, s-a publicat în mod solemn mărturisirea de credință care restaura adevărul în privința celor două firi al Mântuitorului Iisus Hristos "neamestecate și neschimbate, neîmpărțite și nedespărțite, precum și neopuse una alteia, cea omenească urmând întru totul voinței și lucrării celei divine". Mărturisirea de credință alcătuită de cei 174 de episcopi participanți a fost semnata de împăratul Constantin al IV-lea Pogonatul.
Cuviosul Maxim Mărturisitorul este unul dintre marii teologi ai Biserici, autor a numeroase scrieri exegetice, ascetice și dogmatice, multe dintre lucrările sale fiind introduse în culegerea de texte patristice "Filocalia".
