A fost fiul lui Asafat, din seminția patriarhului Simeon, și a trăit cu 600 de ani înainte de Hristos. Înainte de căderea în robie a evreilor, Sfântul Proroc Avacum a prorocit căderea Ierusalimului și a Templului.
Când a intrat împăratul babilonian Nabucodonosor în Ierusalim (586 î.Hr.), prorocul a fugit și a trăit ca un străin în pământul ismailitenilor. După eliberarea Ierusalimului s-a întors în țara sa, unde și-a lucrat pământul.
Cartea sa, cuprinsă în Vechiul Testament, este în trei capitole. Sfântul Proroc Avacum a arătat că Pronia lui Dumnezeu cârmuiește toate popoarele.
Dumnezeu este împăratul omenirii: "Aruncați privirea printre popoare, fiți cu băgare de seamă și înspăimântați-vă, căci se săvârșește în vremea voastră un lucru pe care voi nu l-ați crede, dacă l-ar povesti cineva! Iată Eu stârnesc pe Caldei, neam amarnic și iute, care cutreieră ținuturi necuprinse, ca să pună stăpânire pe locuințe care nu sunt ale lui. El este năpraznic și înfricoșător. Puterea lui face dreptul lui, strălucirea lui ". (Avacum, 1; 5, 6, 7)
Dumnezeu pedepsește popoarele, unele prin altele, dar le și eliberează pe unele prin altele, iar cel drept va trăi prin credința sa.
