Câți refugiați au ajuns în România în 2015 și din ce țări provin

Copiii, principala victimă a războiului și a refuzului de a fugi de război
Copiii, principala victimă a războiului și a refuzului de a fugi de război
Migrație INS
Copiii, principala victimă a războiului și a refuzului de a fugi de război

România nu se află încă pe traseul principal al imigranților care fug de războaiele din Orientul mijlociu sau nordul Africii și caută o soluție de supraviețuire în Europa, însă poate deveni în curând o țară de tranzit. 

În prima jumătate a anului 2015, au fost înregistrate 744 cereri de azil în România din partea imigranților, în creştere cu 12% faţă de anul 2014, menţinându-se trendul multianual ascendent.

Cei mai mulţi solicitanţi de azil din 2015 provin din Siria, Afganistan şi Irak. Au fost soluţionate, în etapa administrativă, 691 de cereri, în 224 de cazuri acordându-se o formă de protecţie internaţională în România, potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări.

În prima jumătate a acestui an, 109 persoane primind statut de refugiat şi 115 protecţie subsidiară. Pe parcursul primului semestru, un număr de 177 persoane cu o formă de protecţie au beneficiat de programe de integrare.

Aproape 60.000 de străini din afara UE 

Inspectoratul General pentru Imigrări a asigurat, în primul semestru al anului 2015, managementul şederii legale pe teritoriul ţării pentru un număr de 107.716 cetățeni străini, dintre care 59.716 din state terţe şi 48.000 din state membre ale Uniunii Europene (UE), Spaţiului Economic European (SEE) şi Confederaţia Elveţiană.

Principalele scopuri pentru care străinii şi-au stabilit reşedinţa pe teritoriul României, sunt conexe dreptului la unitatea familiei (reîntregirea familiei, membrii de familie ai cetăţenilor români, UE sau SEE), educaţie, angajare în muncă sau stabilire permanentă pe teritoriul ţării noastre, aproximativ 75 % din totalul străinilor având reglementată şederea într-unul din aceste scopuri.

Cetăţenii străini, în cea mai mare parte, preferă judeţele dezvoltate, din punct de vedere economic, precum şi centrele universitare. Majoritatea sunt în municipiul Bucureşti şi în judeţele Timiş, Iaşi, Cluj şi Ilfov.

Datele statistice reflectă faptul că România îşi păstrează statutul de ţară ţintă pentru cetăţenii străini care imigrează cu consecvenţă în ţara noastră.

Astfel, cei mai mulţi străini înregistraţi din state terţe sunt din Moldova, Turcia şi China iar din state membre UE, din Italia, Germania şi Franţa.

În ceea ce priveşte admisia în România, în perioada de referinţă au fost primite 5279 solicitări de viză depuse la misiunile diplomatice din străinătate. Au fost avizate favorabil 3534 cereri, dintre care 2199 de lungă şedere şi 1335 de scurtă şedere. În aceeaşi perioadă au fost emise 1069 avize de angajare/detaşare, pentru lucrători permanenţi, înalt calificaţi şi detaşaţi. 

Aproape 900 de străini au fost expulzați din România în 2015

40 de străini au fost depistaţi în timp ce desfăşurau activităţi lucrative fără forme legale. Au fost aplicate 105 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 249.101 lei (7.001 lei –străinilor depistaţi; 242.100 lei – angajatorilor).
 
Pe linia prevenirii şi combaterii şederii ilegale a cetăţenilor străini, au fost organizate mai multe acţiuni şi controale în urma cărora au fost depistate cu şedere ilegală 1146 de persoane, cu 4,9% mai multe decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.
 
Pentru străinii aflaţi în situaţii ilegale sau care nu mai întruneau condiţiile prevăzute de lege pentru acordarea sau prelungirea dreptului de şedere, au fost emise 862 decizii de returnare de pe teritoriul României. 
 
Totodată, în perioada de referinţă, 86 de cetăţeni străini au fost îndepărtaţi sub escortă.
 
Străinii returnaţi au fost depistaţi în 18 judeţe din România, majoritatea în Bucureşti, Arad şi Timiş. De asemenea, 154 de persoane care nu au putut fi îndepărtate în termen de 24 de ore, au fost luate în custodie publică, măsură dispusă, prin ordonanţă, de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
 
Potrivit unui comunicat INS publicat vineri, soldul migratiei internationale temporare de lunga durata in 2014 a fost negativ (-42.177 persoane).
 
In cursul anului 2014, la fel ca si in anul 2013, femeile au emigrat intr-o proportie mai mare decat barbatii (56,8%). In randul imigrantilor, barbatii au fost majoritari (55,1%). Mai jos, situatia imigrantilor in Romania, pe grupe de varsta.