Comisia Europeană doreşte să faciliteze accesul la datele de sănătate până în 2025 pentru pacienţi, medici, autorităţi de reglementare şi cercetători, în încercarea de a îmbunătăţi diagnosticele, de a reduce costurile inutile determinate de duplicarea analizelor medicale şi de a stimula cercetarea în medicină.
Propunerea cu caracter obligatoriu, care necesită aprobarea guvernelor şi a parlamentarilor UE, subliniază planurile executivului UE de a crea un spaţiu european de date despre sănătate, despre care Bruxelles-ul estimează că ar duce la economii mari şi câştiguri economice de peste 10 miliarde de euro (10,51 miliarde de dolari) în 10 ani.
Astfel că statele membre se vor asigura că dosarele de sănătate ale pacienţilor, reţetele electronice, imaginile medicale şi rapoartele de imagistică medicală, rezultatele de laborator şi biletele de externare sunt eliberate şi acceptate într-un format european comun.
Proliferarea testelor inutile şi a medicamentelor prescrise este cauzată în principal de problemele de acces la datele privind sănătatea, deoarece adesea informaţiile despre sănătate nu sunt accesibile pacienţilor înşişi, iar spitalele împărtăşesc date între ele doar parţial, a spus Comisia.
Executivul UE apreciază că ar putea rezolva problema făcând datele mai accesibile pacienţilor prin crearea de baze de date care să poată fi accesate liber, online.
Pacienţii din UE cheltuie 1,4 miliarde de euro în fiecare an numai pentru imagini medicale inutile, se arată în documentul UE, estimând că unul din 10 teste cu raze X sau cu ultrasunete nu sunt necesare, deoarece sunt de obicei dublări ale imaginilor valabile existente.
Multe state europene, printre care și România, mai folosesc și reţete pe hârtie, alături de cele electronice. De la 1 ianuarie 2022, noile reguli impun folosirea rețetei digitale în România pentru toate medicamentele, înlocuind-o pe cea roz clasică.
Comisia Europeană (CE) a lansat, marți, spațiul european al datelor privind sănătatea (EHDS), unul dintre elementele constitutive centrale ale unei uniuni europene a sănătății puternice.
Potrivit unui comunicat al reprezentaței CE în România, EHDS va îmbunătăţi modul în care cetăţenii din întreaga Europă beneficiază de îngrijiri de sănătate. Ei vor putea să îşi controleze şi utilizeze datele privind sănătatea în ţara lor de origine sau în alte state membre ale UE şi vor avea acces imediat, gratuit şi uşor la datele lor în format electronic.
EHDS promovează o piaţă unică pentru serviciile şi produsele digitale de sănătate şi oferă un cadru pentru utilizarea datelor respective pentru cercetare, inovare, elaborarea politicilor şi reglementare, cu respectarea deplină a standardelor UE de protecţie a datelor.
”Partajarea datelor va salva vieţi”, a spus comisarul UE pentru sănătate, Stella Kyriakides, subliniind că accesul mai uşor la datele de sănătate ar ajuta foarte mult pacienţii prin îmbunătăţirea diagnosticelor.
Conform planului anunțat de Bruxelles, furnizorii de servicii medicale ar trebui să producă date electronice de sănătate care să fie interoperabile. De asemenea, este planificată și o securitate cibernetică mai puternică.
Astfel că interoperabilitatea şi securitatea vor deveni cerinţe obligatorii. Producătorii de sisteme de evidenţă electronică a datelor privind sănătatea vor trebui să certifice respectarea acestor standarde.
Pentru a garanta faptul că drepturile cetăţenilor sunt protejate, toate statele membre trebuie să desemneze autorităţi în domeniul sănătăţii digitale, care vor participa la o infrastructură digitală transfrontalieră (MyHealth@EU), care va sprijini pacienţii să-şi partajeze datele la nivel transfrontalier.
Datele generate din dosarele de sănătate ale pacienţilor şi din aplicaţiile de wellness ar fi puse în comun în formate compatibile şi ar fi făcute accesibile pacienţilor, autorităţilor de reglementare şi cercetătorilor în conformitate cu reguli stricte, pentru a proteja confidenţialitatea, se arată în document.
Comisia estimează că accesul mai uşor la dosarele medicale anonimizate pentru analişti şi profesionişti în date ar putea duce la câştiguri economice de 5,4 miliarde de euro într-un deceniu, datorită cercetării mai eficiente şi a medicamentelor mai ieftine. Alte câştiguri de 5,5 miliarde de euro ar proveni din economii pentru pacienţi şi furnizorii de servicii medicale şi din ”creşterea mai rapidă a pieţelor aplicaţiilor digitale de sănătate şi wellness”.