Pe 14 august, Tribunalul București a decis că această groapă de gunoi funcționeaza ilegal, motiv pentru care a fost restrasă autorizația de depozitare. Chiar și asa, aici vin zilnic mașini și camioane care aduc deșeuri
Bogdan Țucmeanu, reprezentant Asociația pentru Natură și Protejarea Mediului: Procesul de depozitare are loc în momentul în care mașinile colectorilor de deșeuri, că sunt deșeuri menajere sau din construcții sau asimilate, ajung pe acest deposit. Sunt nivelate în straturi succesive, tasate, acoperite cu un strat de deșeuri inert. Ulterior peste aceste straturi ar fi trebuit să fie, nu știu cât s-a respectat proiectul, straturi de membrană geotextile.
Doamna Florentina are 60 de ani. S-a mutat în Rudeni din Capitală cu speranța că își va petrece bătrânețea la țară, în liniște și aer curat. S-a înșelat amarnic. De ani buni se luptă cu mirosul insuportabil. A făcut sesizări și reclamații, însă lucrurile au rămas la fel.
Doamna Florentina: Noi am făcut, în tot satul, o hârtie cu vecinul și am trimis-o la Ministerul Mediului. Și ne-a venit hârtie înapoi că e ecologic și nu avem ce să facem. Am mai făcut la un an distanță cu o învățatoare. Am strâns semnături în sat și le-am trimis, același răspuns. Problema mai mare se pune cu apa, nu mai putem să bem apa din curte, e și contaminată și miroase. Nu avem ce să facem. Noi zicem și nu ne aude nimeni.
Și Nea Ion, meseriașul comunei, se luptă să fie desființată groapa de gunoi Chiajna. Stă de 48 de ani în satul Rudeni. În 2018, a scandat până și-a pierdut vocea la protestele organizate în fața marelui depozit de deșeuri. Nu s-a schimbat nimic de atunci. Cel mai mare regret al său este că nepoții refuză să-l mai viziteze din cauza mirosului greu de suportat.
Ne Ion: Eu am și protestat acolo cu pancardă acum 2 ani, când le-a prelungit. E foarte greu vara când vine mirosul. Tot ce e în grădina se strică, via s-a uscat, suntem expuși la pericol. Nepoții nu mai vin aici la noi, că spun că miroase groapa de gunoi. Cred că are vreo 10 ani. Tot s-a extins și nimeni nu ia măsuri.
Nu doar mirosul este problema. Poluarea este la cote uriașe, iar apele și fântânile din jur sunt contaminate.
Bogdan Țucmeanu: Ce vedem aici este valea Pârâului Boanca, un loc în care se varsă reziduurile de la stația de epurare a acestui deposit. Acest pârău duce mai departe în Valea Dâmboviței, în Dâmbovița și apoi traversează Bucureștiul.
Localnică: Am două fântâni în curte. La un moment dat, era ca o motorină, ca o păcură, unde să ne ducem? Cine ne dă bani să ne luăm alte case sau unde să ne ducem?
Medicii trag un semnal de alarmă și spun că sănătatea oamenilor este pusă în pericol.
Tudor Ciuhodaru, medic: Există riscuri importante pentru sănătate, mai ales că vorbim despre adevărate bombe olfactive si biologice, mai ales pentru cei care locuiesc in astfel de zone. Mai ales cei cu afectiuni respiratorii cronice. Bronhopneumopatii cronice obstructive, astm bronsic; lucrurile sunt si mai complicate pentru ca in astfel de conditii, lucrurile se pot complica sau agrava afectiunile de baza si ganditi-va cat este de dificil sa respiram intr-un astfel de mediu in care lucrurile sunt scapate de sub control.
Pentru localnici speranța nu mai există. Nu mai cred nici măcar într-o minune.
Localnic: Miros urat, ne vine miros dimineata ca si cand ar fi WC in curte la noi de ani de zile, 3-4-5 ani, chiar 10, acum e din ce in ce mai rau.
Reprezentanții firmei care deține groapa de gunoi spun că mirosul și poluarea este doar în imaginația localnicilor.
Sorin Matei, director IRIDEX: S-a facut o expertiză de mediu. S-a stabilit foarte clar, depozitul nu afecteaza calitatea aerului in perimetrul sau si in imediata vecinatate. Ce spun oamenii, cum spun, cine sunt oamenii care spun, nu ne bagam in lucrurile astea. Ar trebui sa fie alte institutii care analizeaza aceste aspect.
Deși ne dorim să fim o capitală europeană, Bucureștiul anului 2020 este una dintre cele mai mari piețe de deșeuri din Uniunea Europeană. Anual, peste 24 de mii de români mor din cauza poluării aerului. Nu o spunem noi, ci specialiștii. Nimeni nu face însă nimic: Oamenilor le-a mai rămas un singur lucru: să aștepte, să aștepte o schimbare.
