BOBOTEAZA 2014. Ceremoniile prilejuite de sărbătoarea Botezului Domnului vor începe încă de duminică dimineaţă, când Arhiepiscopul Tomisului, IPS Teodosie, va oficia la Catedrala „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Constanţa, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, Sfânta Liturghie, iar apoi Slujba de Sfinţire Mare a apei, identică cu cea care se oficiază în ziua de Bobotează, transmite corespondentul MEDIAFAX
Apa sfinţită va fi apoi îmbuteliată în 120.000 de PET-uri, cu sprijinul a câtorva zeci de voluntari. Jandarmii vor păzi sticlele cu apă sfinţită până luni, când forţele de ordine vor ajuta, la sfârşitul slujbei, la împărţirea acestora către credincioşi.
Luni, în ziua de Bobotează, la Catedrala Arhiepiscopală are loc Sfânta Liturghie în cinstea Botezului Domnului, oficiată de către ierarhul Tomisului. După slujbă, clerul şi credincioşii vor porni în procesiune spre faleza Cazinoului Constanţa, unde, în jurul orei 12.00, va fi oficiată slujba de sfinţire a apelor.
BOBOTEAZA 2014. Conform tradiţiei, Înaltpreasfinţitul Teodosie va arunca în apa mării trei cruci ce vor fi recuperate de cei suficient de curajoşi să înfrunte frigul şi apa rece.
„Inițial, slujba Aghiasmei Mari se făcea în Ierusalim, unde se păstra amintirea Botezului Mântuitorului, iar de aici s-a răspândit în Antiohia, Constantinopol și Asia Mică. Vorbind despre importanța Bobotezei, Sf. Simeon al Tesalonicului apreciază că în această zi nu se face doar reînnoirea Botezului Domnului, ci și a Harului Botezului primit de fiecare dintre noi”, spune purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopia Tomisului, Călin Gavrilaș.
Tot în cadrul slujbei de la malul mării, Arhiepiscopul Tomisului va sfinţi apa din mai multe butoaie de lemn aflate în care trase de boi şi măgari. Acestea vor pleca apoi în procesiune pe străzile oraşului, pentru a împărţi aghiasma celor ca nu vor reuşi să participe la slujba din Portul Tomis.
BOBOTEAZA 2014. Conform estimărilor făcute de către reprezentanții Arhiepiscopiei Tomisului, la aceste ceremonii ocazionate de Sărbătoarea Botezului Domnului este așteptată participarea a aproximativ 10.000 de credincioși. Din acest motiv, poliţişti din cadrul Biroului Rutier, Biroului Ordine Publică, Secţiei 3 Poliţie dar şi din cadrul Biroului Investigaţii Criminale vor asigura măsurile de ordine publică.
De asemenea, peste 200 de militari ai Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Constanţa şi ai Grupării de Jandarmi Mobile „Tomis“ vor intra în dispozitiv, iar mai multe echipaje ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Dobrogea” al judeţului Constanţa vor asigura măsurile de prevenire a situaţiilor de urgenţă.
BOBOTEAZA 2014. Pe durata procesiunii organizate de Arhiepiscopia Tomisului, de la Catedrala Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel spre faleza Cazinoului, unde va fi oficiată slujba de sfinţire a apelor, poliţiştii și jandarmii vor asigura măsurile de ordine publică, dar şi fluidizarea traficului rutier. În plus, plutoane de câte 18 subofiţeri, sub comanda unui ofiţer, de la Poliție, Jandarmerie și ISU Dobrogea vor face parte din garda de onoare ce însoţeşte procesiunea, conform tradiţiei militare.
BOBOTEAZA 2014. Cum a fost anii trecuţi:
BOBOTEAZA 2014. Pregătiri pentru SĂRBĂTOARE. Un munte din sticle de plastic a fost ridicat la Palatul Arhiepiscopal din Constanţa. Preoţi, studenţi şi voluntari lucrează în continuu la etichetarea recipientelor în care va fi pusă apa sfinţită de Bobotează. Aghiazma Mare, aşa cum este ea cunoscută, va ajunge la credincioşi, la începutul săptămânii viitoare.
Peste 120 de mii de sticle urmeaza sa fie etichetate si dupa aceea umplute cu aghiazma. Mai marii bisericii spun ca aceasta apa sfintita poate sa reziste pana la 30 de ani.
Numărul sticlelor de plastic a crescut cu 20.000 faţă de anul trecut. Apa sfinţită va ajunge atât la constănţeni, cât şi în alte colţuri din ţară şi din străinătate.
"Noi ne dorim ca in fiecare casa a constantenilor sa ajunga cel putin o sticla cu aghiazma. Ca in fiecare an va fi si procesiunea cu carele pe strazile constantei si sticlele vor fi impartite cu ajutorul jndarmeriei pe faleza cazinoului", a spus Calin Gavrilas, purtator de cuvant Arhiepiscopia Tomisului.
Apelul Arhiepiscopului Tomisului nu a rămas fără răspuns. Zeci de credincioşi au venit încă de ieri să dea o mână de ajutor la etichetarea sticlelor.
BOBOTEAZA 2014. Duminică, sticlele vor fi umplute cu apă sfinţită, iar luni vor ajunge la credincioşi. Ceremonia de luni va începe la ora 9 la Catedrala Sfinţii Petru şi Pavel, iar de la ora 12 totul se va muta pe faleza Cazinoului din Constanţa, acolo unde va avea loc ceremonialul aruncării crucilor în apă de Bobotează.
Boboteaza, serbata in ziua de 6 ianuarie, incheie ciclul sarbatorilor de iarna si are, pe langa intelesurile crestine - momentul nasterii spirituale a Mantuitorului - trasaturi de mare sarbatoare populara.
BOBOTEAZA 2014.In ajunul Bobotezei se pregateste o masa asemanatoare cu masa din ajunul Craciunului. Pe masa din "camera de curat" se asterne o fata de masa, aleasa special pentru acest moment, sub fata de masa se pune fan sau otava iar pe fiecare colt se pune cate un bulgare de sare. Deasupra se aseaza douasprezece feluri de mancare: coliva - grau pisat, fiert, indulcit cu miere si amestecat cu nuca pisata -, bob fiert, fiertura de prune sau perje afumate, sarmale ( "galuste" ) umplute cu crupe, bors de "burechiuse" sau "urechiusele babei" - bors de fasole alba in care se fierb coltunasi mici, umpluti cu ciuperci, ce au colturile lipite in forma de urechiuse -, bors de peste, peste prajit, "varzare" - placinte de post umplute cu tocatura de varza acra -, placinte cu mac etc, scrie
Pana la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mancare iar, imediat dupa sfintirea mesei, parte din bucate sunt adaugate in hrana animalelor pentru "a fi protejate de boli si pentru a fi bune de prasila".
Alta data, dupa ce preotul rostea Troparul Botezului si stropea cu agheasma in casa si pe gospodari, era invitat sa se aseze pe lavita. Sub laicerul de pe lavita erau asezate, din timp, boabe de porumb - "ca sa stea clostile pe oua" - si busuioc - "ca sa vina petitorii'. Busuiocul acesta era folosit, mai tarziu, in descantecele de dragoste.
In semn de rasplata se dadeau: bucate ("desagarului"), bani (preotului), nuci, mere si covrigi (copiilor) iar, pe crucea preotului, gospodina casei aseza cel mai frumos fuior de canepa. Oferirea fuiorului avea mai multe semnificatii: se credea ca de firele acestuia se vor prinde toate relele, ca fuiorul devenea o punte peste care vor trece sufletele mortilor sau ca Maica Domnului va face din canepa un voloc cu care va prinde sufletele mortilor din iad pentru a le ridica in rai, scrie crestinortodox.ro.
BOBOTEAZA 2014. Ajunul Bobotezei
Ajunul Bobotezei era, in egala masura, si un moment favorabil farmecelor, descantecelor si altor practici magice. Dimineata, inainte de aprinderea focului, se strangeau cenusa din soba si gunoiul din casa pentru a fi pastrate pana in primavara, cand se presarau pe straturile cu legume "pentru a le face rodnice si a le proteja de gujulii". Fanul de sub fata de masa si bulgarii de sare se adaugau in hrana animalelor "pentru a le feri de farmece, de boli si de duhurile rele". In acelasi scop era folosita si agheasma luata de la preotul care venea cu Iordanul.
Se credea ca daca, in dimineata Ajunului de Boboteaza, pomii erau incarcati cu promoroaca, acestia vor avea rod bogat. De asemenea, se credea ca animalele din grajd vorbesc la miezul noptii dinspre ziua de Boboteaza despre locurile unde sunt ascunse comorile.
In aceasta zi erau interzise certurile in casa si nu se dadea nimic ca imprumut, nici macar jaratec din focul din vatra.
In seara de Ajun se savarseau practici de aflare a duratei vietii. Inainte de culcare, se luau carbuni din vatra si se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se credea ca primul care va muri, va fi cel al carui carbune se va stinge mai repede.
BOBOTEAZA 2014 - sfinitirea apei
In ziua de Boboteaza are loc sfintirea apei, in timpul slujbei de Iordan. Pregatirea acestui moment se face, si astazi, cu multa atentie, in fiecare comunitate. Locul de desfasurare a slujbei se alege impreuna cu preotul satului, de obicei intr-un spatiu mai larg - unde sa fie cel putin o fantana -, in imediata vecinatate a unei ape curgatoare, in gospodaria unui om sau in curtea bisericii. Pentru acest moment se aduce apa, care se punea in vase mari de lemn si, tot acum, se taie, la rau, o cruce mare de gheata. In jurul acestei cruci sau in jurul crucii care se afla in mod normal in curtea bisericii, se desfasoara intreg ceremonialul religios, la care participa toata suflarea comunitatii.
Dupa slujba de sfintire a apei, transformata in agheasma, fiecare satean isi ia apa sfintita in vasele de lemn sau de sticla cu care a venit de acasa. Pe drumul de intoarcere ei striga "Chiraleisa"- pentru belsugul holdelor viitoare, pentru purificarea aerului si pentru cresterea cat mai mare a canepii - si toarna cate putina agheasma in toate fantanile intalnite in cale. Odata ajunsi acasa, oamenii sfintesc cu agheasma sura, grajdul, animalele din grajd, pomii din livada, casa si interiorul casei.
BOBOTEAZA 2014- practici populare de purificare a spatiului si de alungare a spiritelor malefice
Boboteaza cumuleaza elemente specifice de reinnoire a timpului calendaristic, la riturile crestine adaugandu-se practici populare de purificare a spatiului si de alungare a spiritelor malefice. In Bucovina, purificarea aerului se facea, candva, prin focuri si fumegatii, in cadrul unui obicei numit Ardeasca. Aceasta manifestare avea loc imediat dupa sfintirea apei cand tinerii se retrageau pe locuri mai inalte, avand asupra lor carbuni aprinsi ce fusesera folositi anterior la aprinderea secaluselor, si aprindeau focurile de Boboteaza. Rugul era facut din vreascuri si frunze uscate stranse de feciori cu o zi inainte. Tinerii cantau si dansau in jurul focului si sareau peste foc, atunci cand acesta se mai potolea, in credinta ca vor fi feriti, astfel, de boli si de pacate. La plecare, fiecare lua carbuni aprinsi cu care, odata ajunsi acasa, afumau pomii din livada in scop fertilizator. De asemenea, inconjurau casa cu pulberea folosita ca incarcatura pentru secaluse crezand ca, in acest fel, casa va fi ferita de primejdii, mai ales de trasnete.
In cele trei zile, cat tine Boboteaza in Bucovina, exista sate in care vecinii, prietenii si rudele obisnuiesc a se colinda reciproc, dupa cum exista comunitati in care, in aceste zile, reapar mascatii. Tinerii, mascati in babe si mosnegi, colinda mai ales pe la casele unde se gasesc fete de maritat, obiceiul fiind o reminiscenta a cultului mosilor si stramosilor precum si a unor vechi practici fertilizatoare.
