,, Aceasta este menirea rezervei internaționale, inclusiv a rezervei de aur, care se dimensionează la un nivel adecvat pentru a consolida bonitatea financiară internaţională a României şi, pe această bază, a reduce costurile de finanţare internaţională ale ţării.
Preocuparea majoră a Băncii Naţionale la nivelul activităţii de administrare a rezervelor internaţionale este, în consecinţă, practicarea unui management prudent și eficace al rezervelor, centrat pe credibilitate și diversificarea riscurilor bilanțiere ale instituției, siguranța și lichiditatea plasamentelor.
Obținerea unei performanțe investiționale cât mai ridicate este un obiectiv secundar. BNR a obţinut în perioada ultimilor ani profit bilanţier considerabil prin fructificarea inteligentă a altor componente ale rezervei internaționale şi nu a fost nevoită să utilizeze în acest scop rezerva de aur.
Consiliul de administrație al BNR a decis în 2006 să nu mai facă astfel de operațiuni de vreme ce randamentele obținute și, ulterior, în contextul crizei internaționale, riscurile crescute nu mai făceau posibilă îndeplinirea obiectivelor de prudență și siguranță care circumscriu activitatea de administrare”.
Replica băncii centrale a venit după ce unele publicații au criticat BNR pentru faptul că nu încasează dobânzi la aurul depozitat.
"Din păcate, au fost citate doar opiniile celor care susţin acest punct de vedere, fără să fie luate în considerare documentele BNR (Raportul Anual 2017 pag. 167 -180 Evoluţia stocului de aur în perioada 1990 - 2017) sau punctele de vedere menţionate deja în această chestiune, în ciuda apelului făcut în acest sens (Paul Văleanu, 'Atenţie la cifre!'; Cătălin Dumitrescu, 'Adevărul despre aurul României - răspunsul unui coleg de generaţie la repetatele fantasmagorii ale lui Lucian Isar')", mai spune Suciu.
