Marile proiecte "în derulare" ale guvernării PSD, care nu îl lasă să plece pe premier din Palatul Victoria, sunt Codul Fiscal, Legea salarizării, modificarea Constituţiei şi altele.
"Dacă DNA-ul va cere începerea urmăririi penale faţă de mine, cu siguranţă că voi demisiona... Pentru că, vă dați seama, aici e vorba de autoritatea de a-mi impune niște proiecte importante. Vreau să facem în 2015 Constituție, Educație, Sănătate...Nu pot să le fac ducându-mă zi de zi să dau cu subsemnatul la DNA", a spus Victor Ponta la finalul anului trecut.
Victor Ponta nu se află, însă, pe scaunul puterii executive de o lună-două, ci de peste trei ani, timp în care putea să respecte promisiunile din programul de guvernare şi proiectele majore asumate cu surle și trâmbițe la început de mandat.
Cu un program de guvernare care promitea, printre altele, un milion de locuri de muncă, revizuirea Constituției, regionalizarea sau mii de kilometri de autostrăzi, Victor Ponta uită să prezinte "marile proiecte eșuate" atunci când îşi face bilanţul guvernării.
Doar o cincime din milionul de locuri de muncă promise
În mai 2012, cabinetul condus de Victor Ponta venea cu un program de guvernare ce contrazicea orice măsură de austeritate. Se vorbea din nou de scădere de taxe și impozite, de reîntregirea salariilor din sectorul bugetar, de creștere economică de peste 4 procente.
Cifrele statistice arată însă că am avut o creștere economică de 3,4% în 2013 și 2,9% în 2014, ajungând doar în primul trimestru al acestui an la un avans de 4,2%.
Guvernul Ponta promitea, în 2012, un milion de noi locuri de muncă. Datele INS arată acum că s-au creat doar 200.000 de noi locuri de muncă în perioada mai 2012 - mai 2015, dintre care o mare parte pe perioadă determinată.
Rata șomajului a rămas constantă în aceeași perioadă. Salariile au crescut în cei trei ani în care Victor Ponta a condus guvernul, dar au crescut și taxele și impozitele, preţurile şi costul vieţii.
Salariul minim a crescut, dar discrepanțele sunt uriașe
Salariul minim brut pe țară a crescut de la 700 lei în 2012 la 975 de lei din ianuarie 2015, urmând să ajungă la 1.050 de lei din iulie.
Diferenţa dintre angajaţii cel mai bine plătiţi din România şi cei cu salariile cele mai mici s-a păstrat neschimbată în ultimii trei de guvernare "de stânga", cu toate că salariul minim a crescut în repetate rânduri.
Cele mai mari salarii din România au trecut de 5.000 lei (salariul mediu net lunar), sumă de 5 ori mai mare decât salariul din domeniul cel mai vitregit din perspectiva veniturilor lunare.
Situația este identică cu aceea din mai 2012. Administraţia publică a fost vedeta guvernării Ponta din perspectivă salarială, angajaţii din instituţiile de stat ajungând la salarii mai mari decât în industria auto sau fabricarea de calculatoare.
Astfel, potrivit datelor INS, salariul mediu net în Administraţie a urcat la 2.465 lei, faţă de suma de 1.879 lei net în mai 2012. Creşterea este de 31%, mult peste avansul salariului mediu din economie.
Au revenit salariile nesimțite de la stat
Guvernul Ponta a prezentat public la începutul anului 2013 lista salariilor nete la nivel maxim încasate de directorii din companiile de stat.
Mesajul implicit era următorul: am moștenit salarii uriașe în companiile de stat (de până la 18.000 lei pe lună la acel moment), dar această anomalie va dispărea în curând.
Adevărul, la peste doi ani de la acel moment, este cu totul altul. Salariile "nesimțite" de la stat au revenit, în anumite cazuri eliminându-se chiar pe cale legală plafonările puse de guvernarea Boc.
Astfel, statul român este mai generos decât marile concerne multinaţionale. Cel mai bine plătit om din companiile de stat din domeniul energetic este şeful transportatorului naţional de gaze, Transgaz, care primește suma fabuloasă de 150.000 lei pe lună.
Următorul pe listă este șeful Transelectrica, cu 70.000 de lei pe lună în 2014. Alte salarii colosale la stat, de ordinul zecilor de mii de euro pe lună, se plătesc la CEC, Eximbank sau Nuclearelectrica.
Record negativ la capitolul autostrăzi
În ciuda promisiunilor repetate, Guvernarea Ponta nu stă foarte bine nici la capitolul Infrastructură. În trei ani de guvernare, cabinetele Ponta nu au reușit să finalizeze niciun kilometru de autostradă început de la zero.
Mai mult, anul 2014 a fost unul catastrofal din perspectiva kilometrilor noi de autostradă, însă 2015 are toate șansele să fie și mai prost.
Recordul negativ din 2014, când au fost inaugurați doar 50 de km de autostrăzi, are toate sansele sa fie doborat in 2015, când România ar putea să inaugureze sub 25 de kilometri de autostrada.
Fata de anii precedenti, din acest punct de vedere, 2014 a fost un an foarte slab, cel mai slab din ultimii 4 ani chiar.
Romania are in momentul de fata circa 690 de km functionali de autostrada, aproape 300 din acestia fiind inaugurati in ultimii trei ani, in timpul guvernarilor Ponta. Cu toate acestea, toti acesti km de autostrada au fost demarati de guvernarile anterioare.
In lucru se afla, totusi, 228 de km de autostrada, din care 122 au fost demarate in timpul guvernelor Ponta. Alti 81 km se afla in stadiul licitatiilor, iar alte proiecte importante au ramas doar pe hartie. In plus, cateva mari proiecte de infrastructura au fost tergiversate in acesti trei ani, unele lasate fara finantare, blocate sau cu contracte reziliate.
Investițiile publice, tăiate masiv
La fiecare început de an, premierul Ponta anunță un buget "bazat pe investiții". Cu toate acestea, execuțiile bugetare din 2013, 2014 și primele luni ale acestui an demonstrează exact opusul.
Investițiile publice sunt reduse la maximum în raport cu fiecare an anterior, mai mult nici cofinanțările pentru proiectele europene nu sunt plătite de Guvern.
Datele din execuţia bugetară arată că România a avut după patru luni din acest an un plus de 6 miliarde de lei al veniturilor faţă de cheltuieli, dar investiţiile publice reflectate în cheltuielile de capital au scăzut cu peste 30%.
Situația a fost identică în 2014, când investiţiile au scăzut cu aproape 20% faţă de 2013.
Datele INS privind investiţiile în economia naţională arată un minim istoric înregistrat în 2014: 65,5 miliarde de lei, în scădere cu 3,1% faţă de 2013. Pentru comparaţie, în 2008 investiţiile în economia naţională se ridicau la 90 de miliarde de lei.
Fondurile europene, un eșec anunţat ca succes
La începutul programului de guvernare al USL din mai 2012 se promitea un grad de absorbție a fondurilor europene care să ajungă la 80%. Acum, după trei ani, rata de absorbție a ajuns la 53%.
În ciuda contraperformanței evidente la capitolul absorbției fondurilor europene, ministrul Eugen Teodorovici a fost promovat de la ministerul de resort la cel mai important cabinet al Guvernului, la Finanțe.
Obiective ratate: Constituția și regionalizarea
Două dintre cele mai importante proiecte promise de Guvernul Ponta au fost modificarea Constituției și regionalizarea. După trei ani de guvernare, ambele promisiuni sunt uitate.
În ceea ce privește regionalizarea, proiectul a fost abandonat cu totul. La tema Constituției, Comisia parlamentară pentru revizuirea legii fundamentale și-a reluat de curând activitatea, iar modificările aduse ar putea fi votate, în cel mai bun caz, în acest an în prima Cameră sesizată.
Lupta cu Justiția: Guvernul cu 13 miniștri penali și un prim-ministru "suspect"
Victor Ponta este ultimul "trofeu" pe lista miniștrilor din guvernarea PSD care au probleme mari cu justiția. Sunt nu mai puțin de 13 miniștri penali, sub cârma unui prim-ministru învinuit de acte de corupție.
Numele cele mai grele din lista neagră a guvernării Ponta sunt:
- Liviu Dragnea, vicepremier în Guvernele Ponta II, III, şi ministrul Dezvoltării Regionale în ultimele trei Cabinete Ponta. Acesta a fost condamnat la un an cu executare în dosarul fraudării referendumului din 2012.
- Dan Şova şi Darius Vâlcov. Pentru Şova, anchetatorii cer încuviinţarea reţinerii şi arestării senatorului în dosarul privind contractele încheiate de firma sa de avocatură cu complexurile Turceni şi Rovinari. Pentru Vâlcov procurorii DNA au dispus urmărirea penală, pentru săvârşirea unor fapte grave de corupţie din vremea când a fost primar al municipiului Slatina, între 2004-2012.
- Dan Nica - pentru ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în Guvernele Ponta I şi II, Parlamentul European se află în curs de pronunţare asupra solicitării DNA de începere a urmăririi penale în dosarul „Microsoft“.
- Corneliu Dobriţoiu, ministrul Apărării în Guvernul Ponta I, a fost trimis în judecată în dosarul atribuirii ilegale de locuinţe de la MApN.
- Relu Fenechiu, ministru al Transporturilor în Guvernul Ponta II, care a fost condamnat definitiv la cinci ani de închisoare cu executare în dosarul „Transformatorul“.
- Nici Cristian David, ministru delegat pentru românii de pretutindeni în Cabinetul Ponta II, nu a scăpat. Acesta este arestat şi urmărit penal după ce fostul preşedinte Traian Băsescu a avizat cererea procurorilor DNA, care îl acuză că ar fi primit mită jumătate de milion de euro.
- Ecaterina Andronescu, ministru al Educaţiei în Guvernul Ponta I, pentru care senatul României a votat în favoarea începerii urmăririi penale în controversatul dosar "Microsoft".
Codul Fiscal, o "poveste cu cântec"
În 2013 și 2014, Guvernul a luat o serie de măsuri fiscale care au exasperat companiile din România: așa-numita taxă pe stâlp, supra-acciza la carburanți, schimbarea metodei de calcul la accize etc.
Au fost însă și măsuri bune luate de guvernarea Ponta, apreciate de mediul de afaceri. S-a redus CAS-ul pentru angajator cu 5%, de asemenea s-a redus TVA-ul la pâine, precum și reducerea la 9% a TVA-ului pentru toate alimentele de bază.
Noul Cod Fiscal, trimis de Guvern în Parlament, a fost perceput de mediul afaceri ca fiind unul liberal și cu multe măsuri de relaxare fiscală. Din păcate, însă, o parte dintre facilitățile incluse de Guvern în Codul Fiscal au fost șterse "pe șest" în Senatul controlat de PSD: este vorba, de exemplu, de scăderea accizei la combustibili sau de impozitarea zero în cazul dividendelor.
Chiar și reducerea TVA-ului la 20% începând cu 1 ianuarie 2016 este pusă sub semnul întrebării de anumite voci din Opoziție, care prevăd o respingere a măsurii în Parlamentul dominat de PSD și păstrarea doar a TVA-ului redus la alimente.
În plus, noul cod fiscal va conține creșteri masive ale impozitelor pe proprietăți sau ale taxelor locale.
