"În cursul lunii martie 2015, în dosare de corupție instrumentate de DNA, au rămas definitive un număr total de 32 de hotărâri judecătorești prin care au fost condamnați 128 de inculpați, dintre care: 1 senator, 2 directori companie națională, doi directori sucursală companie națională, 1 șef direcție județeană instituție publică, 2 judecători dintre care un fost membru CSM, 1 prim procuror, 1 avocat, 7 ofițeri MAI, 62 polițiști de frontieră (Dosarul Vama Siret), 7 lucrători vamali, 3 primari, etc. Pedepsele dispuse de judecători față de cei 128 de inculpați sunt cuprinse între 12 ani închisoare și 5.000 lei amendă", se precizează în comunicatul DNA.
Cine sunt inculpații condamnați
În 4 martie, prin decizie definitivă a Curţii de Apel Bucureşti, Dan Diaconescu, asociat majoritar la SC Ocram Televiziune SRL şi realizator de programe la postul de televiziune OTV la data săvârşirii faptelor, a fost condamnat la cinci ani şi şase luni de închisoare, pentru şantaj. În acelaşi dosar au fost condamnaţi, tot pentru şantaj, Dorel Pârv, la o pedeapsă de patru ani de închisoare şi Mitruş Ghezea, la doi ani şi şase luni de închisoare.
În 9 martie, Curtea de Apel Constanţa l-a condamnat pe Ion Ioniţă, primar al comunei Agigea, judeţul Constanţa, la data faptelor, la o pedeapsă de cinci ani de închisoare, pentru abuz în serviciu în formă continuată şi delapidare. Alte patru persoane au primit pedepse de câte trei ani de închisoare cu suspendare.
În 12 martie, Adriana Veturia Moldovan, fost prim-procuror al Parchetului Judecătoriei Năsăud, a fost condamnată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la doi ani de închisoare, pentru trafic de influenţă şi instigare la fals intelectual. Petru Rus, fost judecător la Judecătoria Năsăud, a primit o pedeapsă de şase luni de închisoare cu suspendare, pentru fals intelectual, iar alte două persoane au fost condamnate la câte doi ani de închisoare cu suspendare, pentru cumpărare de influenţă.
Tot în 12 martie, ICCJ i-a condamnat pe Constantin Jugănaru şi Gheorghe Puşcaşiu, director general, respectiv director economic la Sucursala de Întreţinere şi Servicii Energetice Transilvania Sud Braşov la data faptelor, la câte şapte ani de închisoare, pentru luare de mită, spălare de bani şi abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată. În acelaşi dosar, trei persoane au primit pedepse între trei şi opt ani de închisoare cu executare, cinci au fost achitate, iar pentru alte două, instanţa a dispus încetarea procesului penal.
Instanţa supremă a mai decis, în 12 martie, într-un alt dosar, condamnarea Gabrielei Ungureanu, director executiv la Direcţia Judeţeană Comunitară de Evidenţă a Persoanelor Braşov la data faptelor, la o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice şi conflict de interese.
Totodată, Curtea de Apel Iaşi a condamnat-o în 12 martie, pe Maria-Magdalena Coşniţă (fostă Ibănescu), controlor vamal la Biroul Vamal Albiţa la data faptelor, la o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, pentru luare de mită, complicitate la trafic de influenţă şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni. Faţă de alţi 21 de inculpaţi din aceeaşi cauză, instanţa de judecată a dispus disjungerea şi formarea unui nou dosar.
În 17 martie, ICCJ a condamnat definitiv 62 de poliţişti de frontieră şi patru vameşi de la Punctul de Trecere a Frontierei Siret, la pedepse între cinci ani şi cinci luni, cu executare sau cu suspendare, pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi luare de mită, în formă continuată, respectiv dare de mită.
În 18 martie, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat pe Mircea Alexandru Stănciulescu, subinspector de poliţie în cadrul Poliţiei Capitalei la data faptelor, la o pedeapsă de trei ani şi opt luni de închisoare cu executare pentru luare de mită şi trafic de influenţă.
În 20 martie, Alexandru Ionuţ Gheorghe, lucrător vamal la Direcţia Judeţeană de Accize şi Operaţiuni Vamale Prahova la data faptei, a fost condamnat de Curtea de Apel Ploieşti la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare, pentru luare de mită în formă continuată. În acelaşi dosar, Daniela Cristina Anghelescu, lucrător vamal DJAOV Prahova – Biroul Control Documentar la data faptelor, a primit o pedeapsă de şase luni de închisoare cu suspendare, pentru primire de foloase necuvenite.
În 23 martie, ICCJ l-a condamnat pe Adrian-Toni Neacşu, judecător la Tribunalul Vrancea şi membru al Consiliului Superior al Magistraturii la data faptelor, la o pedeapsă de un an de închisoare cu suspendare, pentru participaţie improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual, participaţie improprie la uz de fals şi instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată. De asemenea, Angel-Gabriel Roşca, şofer la CSM la data faptelor, a primit o pedeapsă de un an de închisoare cu suspendare, pentru participaţie improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual, uz de fals şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.
În 24 martie, Curtea de Apel Timişoara l-a condamnat pe Ioan Borduz, primar al comunei Fîrliug, judeţul Caraş-Severin, la data faptelor, la o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, pentru schimbarea fără respectarea prevederilor legale a destinaţiei fondurilor obţinute din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, deturnare de fonduri şi complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată. Instanţa l-a condamnat şi pe Mircea Duşan Olar, reprezentant al unei firme, la o pedeapsă de 5.000 de lei amendă penală, pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Tot în 24 martie, Curtea de Apel Timişoara l-a condamnat pe Iosif Secăşan, senator la data faptelor, la o pedeapsă de doi ani şi şase luni de închisoare cu suspendare, pentru complicitate la luare de mită. În acelaşi dosar, Sebastian Telbis, medic specialist la Casa Judeţeană de Pensii Caraş-Severin – Compartimentul de Expertiză Medicală Reşiţa la data faptelor, a primit o pedeapsă de doi ani şi şase luni de închisoare cu suspendare, pentru luare de mită, iar Iova Moza a fost condamnat la un an şi nouă luni de închisoare cu suspendare, pentru dare de mită.
În 27 martie, instanţa supremă i-a condamnat pe Dorin Gavril Debucean, director general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România la data faptelor, la o pedeapsă de trei ani şi şase luni de închisoare, pentru abuz în serviciu, fals intelectual, uz de fals şi conflict de interese, şi pe Natalia Alina Istrate, director general adjunct al CNADNR la data faptelor, la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice.
În 31 martie, Curtea Militară de Apel Bucureşti l-a condamnat pe Silvi Mirică, ofiţer în cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, preşedinte al unei comisii de concurs pentru încadrare subofiţeri, pe Gheorghe Şerban şi Radu Azoiţei, ofiţeri la IJJ Ilfov, membri în aceeaşi comisie la data faptelor, la o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual şi uz de fals. De asemenea, Liviu Pocora, ofiţer la IJJ Ilfov, membru în aceeaşi comisie de concurs la data faptelor, a primit o pedeapsă de un an şi şase luni de închisoare cu suspendare, pentru aceleaşi fapte.
Într-un alt dosar, tot în 31 martie, Curtea de Apel Cluj a condamnat-o pe Sanda Liana Felecan, comisar de poliţie, medic în cadrul Centrului Judeţean Bistriţa-Năsăud al MAI la data faptelor, la o pedeapsă de doi ani de închisoare cu suspendare, pentru abuz în serviciu, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase materiale, fals intelectual şi uz de fals, informează Vocea Transilvaniei.ro.
