Violenţele au izbucnit când un deputat al Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP - formaţiunea preşedintelui Recep Tayyip Erdogan), Alpay Ozalan, l-a lovit cu pumnul pe deputatul de opoziţie Ahmet Sik, în timp ce acesta din urmă critica guvernul în declaraţia sa despre deputatul reţinut, Can Atalay.
Au intervenit apoi şi alţi deputaţi, astfel că dezbaterea a degenerat într-o încăierare în care zeci de parlamentari s-au bătut timp de aproape o jumătate de oră.
Cel puţin doi deputaţi din opoziţie, unul din partidul social-democrat CHP şi celălalt din formaţiunea pro-kurdă DEM, au fost răniţi uşor după ce au primit lovituri în ochi. Alţi parlamentari ai AKP l-au lovit pe deputatul de opoziţie Ahmet Sik când acesta a căzut la pământ. Urme de sânge au rămas pe podea după această încăierare.
"Mi-e ruşine că am fost martor la această situaţie. Invit preşedintele parlamentului să convoace imediat liderii de grup ai tuturor partidelor politice la o întâlnire", a declarat liderul CHP, principalul partid de opoziţie, Ozgur Ozel.
Panică printre șamanii din Mexic: O piramidă antică s-a prăbușit și s-a transformat într-o grămadă de pietre. De ce se tem oamenii
"Deputaţii AKP, care nu recunosc legea şi nu aplică deciziile Curţii Constituţionale, transformă parlamentul într-o arenă a violenţei, necunoscând din nou limite în vandalismul lor. Condamnăm ferm această agresiune", a reacţionat şi partidul pro-kurd DEM.
Sesiunea parlamentară, în cadrul căreia urma să fie examinată decizia Curţii Constituţionale ce restabileşte mandatul parlamentar al deputatului Can Atalay, a fost suspendată.
Acesta din urmă a fost condamnat în anul 2022 la 18 ani de închisoare pentru colaborare cu filantropul Osman Kavala - condamnat la închisoare pe viaţă - în tentativa din anul 2013 de răsturnare a guvernului printr-un val de manifestaţii fără precedent.
Aflat în închisoare, el a fost ales deputat în mai 2023 pe listele formaţiunii de stânga Partidului Muncitorilor din Turcia (TIP), dar în ianuarie a fost deposedat de mandatul său parlamentar şi se află de atunci în centrul unei bătălii juridice care opune cele mai înalte instanţe ale ţării.
Astfel, Curtea Constituţională a dispus de două ori eliberarea lui, decizii contestate însă de Curtea de Casaţie. În dispută a intervenit şi preşedintele Recep Tayyip Erdogan, care a susţinut opinia Curţii de Casaţie.