La prima vedere, băncile europene traversează o perioadă fastă: înăsprirea politicii monetare, menită să țină sub control inflația, le permite să obțină mai mulți bani de pe urma creditării, transmițând în același timp doar o mică parte din majorările de dobânzi către depozite, conform unei analize Bloomberg.
“Băncile generează câştiguri ridicate. Trimestrul trei va fi o şansă să luăm pulsul evenimentelor şi să vedem cum această situaţia benefică se normalizează, de exemplu pentru că ele transmit clienţilor impactul dobânzilor mai ridicate”, a apreciat Alexandra Annecke, manager de portofoliu la Union Investment în Frankfurt.
Diferența dintre cele două este cunoscută ca venitul net din dobânzi și este în creștere. Totuși, în același timp, ratele mai ridicate ale dobânzilor afectează companiile și clienții de retail, la fel ca și inflația și temerile privind recesiunea. Aceste evoluții evidențiază perspectiva intrării în incapacitate de plată a multor firme și o retragere a celor care fac împrumuturi masive, ceea ce ar putea afecta în viitor bilanțurile băncilor.
“Inflaţia mai ridicată ar putea duce la o creştere mai mare a salariilor şi ar putea majora peste aşteptări costurile în anul fiscal 2024. De asemenea, menţinerea pentru o perioadă mai lungă a dobânzilor ridicate ar putea afecta calitatea activelor şi nivelul creditării în sectorul bancar. De asemenea, pe segmentul investiţiilor bancare s-ar putea înregistra scăderi, deoarece incertitudinile afectează semnificativ Ofertele Publice Iniţiale (IPO) şi finalizarea tranzacţiilor”, susţine analistul RBC Benjamin Toms.
2.000 de lei în plus în fiecare lună pentru acești români. Senatul a decis
Autorităţile de reglementare au avertizat asupra potenţialelor efecte cauzate de menţinerea pentru o perioadă mai lungă a dobânzilor ridicate asupra calităţii activelor.
“Când sunt în derulare astfel de modificări structurale, aceste şocuri geopolitice, tranziţia energetică, digitalizarea, trebuie să avem grijă şi să fim conştienţi că modelele noastre ar putea să nu fie eficiente în identificarea principalelor puncte de presiune aşa cum am vrea să fie”, afirma recent Andrea Enria, preşedintele Consiliului de supervizare bancară din cadrul BCE.
