SUBIECTE ISTORIE BAC 2014 EDU.RO - BAREM ISTORIE BAC 2014. După ce, luni, absolvenţii de liceu au trecut prin focul primei probe scrise din cadrul BACALAUREATULUI 2014, cea la LIMBA ROMÂNĂ SCRIS, aceştia au de susţinut, miercuri, proba la ISTORIE LA BAC 2014. Absolvenţii de clasa a XII-a vor susţine, miercuri, proba scrisă la ISTORIE din cadrul examenului de BACALAUREAT 2014.
SUBIECTELE ŞI BAREMELE LA ISTORIE LA BACALAUREAT 2014 vor fi publicate pe EDU.RO, miercuri, în jurul orei 15:00. Până atunci, B365.ro vă prezintă modelele de SUBIECTE ŞI BAREMELE LA MATEMATICĂ, disponibile pe EDU.RO:
SUBIECTE ISTORIE BAC 2014 EDU.RO Candidaţii de la filiera teoretică - profilul umanist şi cei de la filiera vocaţională - profilurile artistic, sportiv, pedagogic şi teologic au avut de rezolvat, la proba scrisă de la istorie, trei subiecte cu mai multe cerinţe, notate cu câte 30 de puncte, zece puncte fiind acordate din oficiu.
SUBIECTE ISTORIE BAC 2014 EDU.RO Primul subiect a avut şapte cerinţe, legate de un fragment din "O istorie sinceră a poporului român", de F. Constantiniu, şi "Istoria României", de M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ş. Papacostea şi P. Teodor. Candidaţii trebuiau să răspunsă la următoarele cerinţe: proiectul politic precizat în primul fragment (2 puncte); secolul la care se referă informaţiile din al doilea text (2 puncte); două spaţii istorice precizate în cele două surse (6 puncte); indicarea sursei care susţine că toate categoriile sociale sunt nemulţumite de situaţia politico-economică (3 puncte); două informaţii care se află într-o relaţie cauză-efect, precizând rolul fiecăreia dintre acestea, din primul text (7 puncte); două acţiuni desfăşurate de România în contextul "crizei orientale" (6 puncte); o asemănare între două măsuri de politică internă adoptate în statul român modern, în primul deceniu după constituirea acestuia (4 puncte).
SUBIECTE ISTORIE BAC 2014 EDU.RO La subiectul al doilea, pornind de la un fragment din "O istorie a românilor", candidaţii trebuiau să răspundă la şase cerinţe: numirea unui rege al României precizat în textul dat (2 puncte); precizarea unei informaţii referitoare la Consiliul de Coroană (2 puncte); cele două mari alianţe la care se referă sursa dată (6 puncte); două caracteristici ale opiniei publice din România, menţionate în text (6 puncte); formularea unui punct de vedere referitor la atitudinea taberelor beligerante faţă de România şi susţinerea cu două informaţii selectate din textul dat (10 puncte); argumentarea, printr-un fapt istoric relevant, a afirmaţiei conform căreia România se implică în relaţiile internaţionale din a doua jumătate a secolului al XX-lea (4 puncte).
SUBIECTE ISTORIE BAC 2014 EDU.RO Ultimul subiect a avut ca cerinţă elaborarea unui eseu, în aproximativ două pagini, despre rolul spaţiului românesc în relaţiile internaţionale din secolele al XIV-lea - al XVIII-lea. În eseu, candidaţii trebuiau: să menţioneze două conflicte militare desfăşurate în spaţiul românesc în secolul al XIV-lea; să precizeze o cauză a implicării spaţiului românesc în diplomaţia secolului al XIV-lea; să prezinte un fapt istoric referitor la conflictele militare desfăşurate în spaţiul românesc în secolul al XV-lea; să menţioneze două acţiuni diplomatice referitoare la spaţiul românesc din secolul al XV-lea; să formuleze un punct de vedere referitor la consecinţele implicării spaţiului românesc în relaţiile internaţionale din secolele al XIV-lea - al XVIII-lea asupra unei instituţii centrale şi să îl susţină printr-un argument istoric.
Examenul de bacalaureat național 2014
Proba E. c)
Istorie
Varianta 9
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.
· Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
· Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Cu toată fidelitatea manifestată de Alexandru cel Bun alianței polono-lituaniene, în
momentul în care Vladislav Jagello a ajuns [...] la înțelegere cu regele Ungariei, Sigismund de
Luxemburg, […] situația Moldovei a început să fie primejduită. Polonia […] s-a arătat dispusă la
concesii în favoarea regatului maghiar pe seama Moldovei.
Potrivit prevederilor tratativelor polono-maghiare, desfășurate în cursul anului 1412 la
Lublau […], regele Ungariei, deși recunoștea suzeranitatea Poloniei asupra Moldovei, obținea din
partea lui Vladislav Jagello ca Moldova să fie obligată să ajute cu oștile ei regatul maghiar, în
eventualitatea unui conflict cu turcii. Nerespectarea de către Alexandru cel Bun a obligațiilor ce i se
impuneau urma să ducă la împărțirea Moldovei între cei doi suverani în zone teritoriale
echivalente. […] Neparticiparea lui Alexandru cel Bun la luptele pe care regele Ungariei le-a purtat
în Țara Românească împotriva otomanilor l-a făcut pe Sigismund de Luxemburg să ceară la
Congresul de la Luck, din ianuarie 1429, punerea în aplicare a Tratatului de la Lublau, Alexandru
cel Bun să fie înlăturat de la domnie și Moldova împărțită. Pretenției lui Sigismund […] i s-a
împotrivit Vladislav Iagello […].” (Șt. Ștefănescu, Istoria medie a României)
B. „Sub pretextul că independenţa României nu era recunoscută şi că aliatul rus îi va
reprezenta corect interesele, delegatul român nu a fost admis la discuţiile de la San Stefano din
1878 […]. Clauzele armistiţiului pentru România erau: […] îi era recunoscută independenţa; […]
Rusia relua sudul Basarabiei […] şi îşi aroga dreptul de tranzit prin teritoriul României spre
Bulgaria, unde trupele ar fi urmat să rămână încă doi ani. […]
Unanimitatea forţelor politice româneşti în a respinge atât cedarea sudului Basarabiei cât şi
tranzitul armatei ruse a creat o acută tensiune în relaţiile dintre Bucureşti şi Petersburg. Ţarul
Alexandru, care ameninţase cu ocuparea ţării şi dezarmarea armatei române, a primit răspunsul de
curaj şi demnitate al domnitorului Carol I: «armata care s-a luptat la Plevna […] va putea fi zdrobită,
dar nu va reuşi nimeni niciodată să o dezarmeze». […] Foştii aliaţi se îndreptau spre o confruntare,
când schimbările din contextul internaţional au venit în sprijinul României. Marile avantaje pe care şi
le asigurase Rusia prin Tratatul de la San Stefano îngrijorau Anglia şi Austro-Ungaria. Pentru a evita
noi conflicte a fost convocat Congresul de la Berlin, care a revizuit clauzele de la San Stefano.
România nu a fost admisă ca stat participant […].”
(F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi lupta la care a participat armata română, precizată în sursa B. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa A. 2 puncte
3. Menţionaţi câte un domnitor din spațiul românesc precizat în sursa A, respectiv în sursa B.
6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că puterile vecine
obligau statul român să participe la eventualele conflicte cu otomanii. 3 puncte
5. Scrieţi, din sursa B, două informaţii care se află într-o relaţie cauză-efect, precizând rolul fiecăreia
dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi două acţiuni diplomatice prin care spațiul românesc se implică în relațiile
internaționale din secolele al XVI-lea - al XVIII-lea. 6 puncte
7. Menţionaţi o caracteristică a politicii desfășurate de România în relațiile internaționale din a
doua jumătate a secolului al XIX-lea ca urmare a evenimentelor descrise în sursa B.
4 puncte
DESCARCĂ TOT SUBIECTUL
