Potrivit Tratatului Uniunii Europene, în cadrul Uniunii se iau decizii cu respectarea deplina a principiului transparenței și cît mai aproape de cetățeni (art. 1).
De asemenea, din același Tratat rezultă că Uniunea acționează, în conținut și formă, în condiții care nu depășesc ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor tratatelor (art. 5 alin.4) și că, în domeniile care nu sunt de competența sa exclusivă, Uniunea intervine numai dacă și în măsura în care obiectivele acțiunii preconizate nu pot fi realizate în mod satisfăcător de statele membre, dar pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii (art. 4 alin.3).
În chestiunea privitoare la afacerile și supraviețuirea țăranilor & fermierilor europeni, Uniunea a acționat fără transparență, cu mult dincolo de interesele reale și naturale ale cetățenilor, într-un scop fixat de pseudo-știință, pentru atingerea unui obiectiv – himeră: net zero (emisii de dioxid de carbon neutre) și agricultură sustenabilă, artificială. Acțiunile de descurajare, taxele, amputarea subvențiilor și dumpingul de facto cu produse ucrainiene sau rusești au determinat falimente, dificultăți economice, ruperea lanțurilor locale de aprovizionare și, în viitorul apropiat, au potențialul de a sărăci și înfometa populația.
De asemenea, în intenția declarată de a susține eforturile de război ale Ucrainei, Uniunea a permis apariția pe piața europeană a produselor agricole ucrainene sau chiar rusești.
În România, asta se întâmplă în varianta tranzitării unor țări membre, urmată de depozitarea în alte țări membre, care permit, ulterior, reintroducerea acestor produse în piață ca și când ar fi produse europene sau indigene. A rezultat o serie de alte dificultăți economice majore ale fermierilor, care nu mai pot vinde recolta din cauza competiției neloiale cu produsele ucrainene sau chiar rusești.
Or, potrivit art. 3 alin.1 din Tratatul uniunii Europene, Uniunea urmărește să promoveze bunăstarea popoarelor sale. De asemenea, paragraful 8 din Preambulul Tratatului statuează că semnatarii tratatului au fost „hotărâți să-și consolideze economiile naționale”.
Este evident că niciunul dintre aceste obiective nu apare ca fiind primordial sau măcar luat în considerare de către Uniune, la momentul demarării acțiunilor referitoare la agenda verde și, respectiv, la susținerea eforturilor de război ale Ucrainei.
Așa fiind, orice cetățean european sau persoană juridică resortisantă a unui stat membru al Uniunii Europene poate formula acțiune în justiție contra Uniunii, atât pentru anularea unor acte normative ale acesteia, cât și pentru acoperirea prejudiciilor cauzate de acțiunile Uniunii care încalcă sau depășesc obiectivele Uniunii fixate de Tratat.
Foarte important de știut: alături de Uniune, ca instituție – pârâtă, pot fi chemați în judecată și reprezentanții legali și birocrații care au determinat luarea deciziilor prejudiciabile pentru cetățenii sau persoanelor juridice – reclamanți.
Litigiile se vor derula în fața Tribunalului de la Luxemburg. Nu e nimic de temut, am mai bătut deja Comisia Europeană acolo, în speța Oltchim.
Fermierii români pot începe demersurile pentru un proces colectiv contra Uniunii Europene, având ca țintă:
(i) Anularea acelor acte normative care au impus treptat agenda “verde” actuală a UE, o agenda contrară intereselor cetățenilor, economiei și societății UE, începând cu Green Deal, PNRR și politica greșită din pandemie și continuând cu politica greșită de susținere a economiei Ucrainei și a Rusiei, în dauna celei europene;
(ii) Despăgubirea pentru prejudiciile și falimentele cauzate de acțiunea legislative, administrativă și birocratică a Uniunii, în cele trei domenii de mai sus (ecologia greșit înțeleasă și aplicată, politica nocivă de sănătate publică, dumpingul permis produselor din Ucraina și Rusia).
Notă: și Statul român poate fi dat în judecată, la instanțele din țară, pentru scopul de la pct. (ii).
Pentru detalii și eventuala înscriere în lista de aderenți la aceste procese colective, se pot trimite mesaje la adresa: secretariat@piperea.ro.
