„Conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri reprezintă o sursă de incertitudini și riscuri crescute la adresa perspectivei inflației, incluisiv in contextul calendarului electoral 2019-2020, iar accentuarea deficitului de cont curent devine tot mai preocupantă”, a atenționat, joi, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu,
În continuare, Guvernatorul BNR trage și un semnal de alarmă pentru guvernul PSD în legătură cu creșterea salariilor și pensiilor pe fondul lipsei aproape totale a investițiilor.
„Cheltuielile cu pensiile și salariile își lasă un spațiu fiscal foarte mic. Iar dezechilibrul dintre investiții și consum îl vedeți în stradă: vedeți mașini multe și drumuri puține, ca să spun așa. (...) Investiția privată ar trebui stimulată. După aceea va crește și investiția publică”, a declarat Mugur Isărescu.
Isărescu a subliniat că, în prezent, asistăm la o depreciere a monedei euro și o apreciere a dolarului în contextul unui război comercial, context care afectează România.
„Stăm cu arma la picior. Acesta e mesajul pe care l-am dat și investitorilor străini. Încercăm să ținem lucrurile sub control. Folosim toate armele din dotare, chiar dacă instrumentarul e limitat”, a dat asigurări guvernatorul BNR.
Totodată, Isărescu a avertizat însă că o politică monetară întărită nu poate repara toate derapajele fiscale.
„Nu orice derapaj fiscal poate să fie combătut de o politică monetară întărită. De la un punct încolo poți să faci mai mult rău decât bine”, a spus Isărescu.
Întrebat de jurnaliști în legătură cu deficitul de cont curent în actuala situație politică, a unui guvern minoritar (PSD), într-un an electoral și în așteptarea unei moțiuni de cenzură, Isărescu a răspuns că este nevoie de ajustări fiscale, dar probabil mai greu de făcut în următoarea perioadă cu alegeri.
El a declarat că o depreciere a cursului nu poate să echilibreze situaţia balanţei contului curent. Pentru ajustarea deficitului de cont curent este nevoie de o combinaţie de măsuri monetare şi fiscale, şi, în măsura în care se poate, reforme structurale.
„Sunt semne de o ușoară ameliorare a situației balanței contului curent. (...) Ajustările, în măsura în care este posibil să facem acest lucru, și ele trebuie să vină într-adevăr mai mult pe partea fiscală. Dar nici eu, nici membrii Consiliului de Administrație al Băncii Naționale nu suntem visători, ne dăm seama cât de greu este să facem asemenea ajustări în an electoral”, a menționat Isărescu.
„Nu agreăm o apreciere a leului. Nu de ajustarea cursului este nevoie, așa cum s-a speculat, aici e nevoie de o combinație de măsuri monetare și fiscale, dar, dacă nu sprijinim o depreciere a cursului, o agreem. (...) Tărăboiul acesta legat de deprecierea cursului e mai rău decât o exagerare. Leul nu s-a depreciat în ultimele luni. S-a apreciat în vară de pe la 4,76 la 4,72 (de lei pentru un euro - n.r.) şi apoi s-a dus spre 4,75. Deci e mai rău decât o exagerare să spunem "leul e în fundul prăpastiei" sau aşa mai departe. În ceea ce priveşte evoluţia leului faţă de dolar, nu putem să ţintim două lucruri şi nici să ne uităm în zeci de părţi cât am vrea. Este vorba de o apreciere a dolarului şi o depreciere a monedei euro. În contexul unui război comercial în toată regula cu componente de război valutar. Deci ea în mod normal constituie o preocupare, dar nu prea avem că se facem. Cu euro nu putem să influenţăm noi evoluţia cursului euro faţă de dolar”, a declarat Isărescu.
Isărescu a anunțat că se menține rata inflației până la finele anului curent, dar pe traiectorie ușor inferioară și că, pe baza datelor disponibile, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotarât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 2,5% pe an. Deciziile au ca scop asigurarea și pastrarea prețurilor pe termen mediu pentru o economie sustenabilă, asigură C.A. al BNR.
În şedinţa din 3 octombrie 2019, C.A. al BNR a hotărât următoarele:
- Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută pe an;
- Menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii aferente facilității de creditare la 3,50 la sută pe an;
- Păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
