Într-un interviu acordat scriitorului Vasile Ernu, economistul Andrei Mocearov exprimă o critică fermă asupra proiectelor de reformare a sistemului de pensii asumate în fața Comisiei Europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNNR). De-a lungul timpului, Mocearov a publicat mai multe articole în presă, inclusiv pe platforma de orientare stângistă Criticatac.
În cadrul interviului pentru Libertatea, Andrei Mocearov aduce critici asupra unor teze promovate de Banca Mondială, în legătură cu nesustenabilitatea sistemului de pensii din România, și subliniază importanța evitării scenariului privatizării acestuia. De asemenea, el își exprimă opinia cu privire la protestele din Franța, pe care le consideră legitime și demne de atenție.
Reformele din domeniul pensiilor țintesc, de fapt, desființarea acestora
„Reforma pensiilor are ca obiectiv ultim desființarea pensiilor. Sună apocaliptic, dar ăsta e adevărul. Și asta se petrece într-un context global și european, nu e o inovație românească. Pensia a fost un accident al secolului 20, când Marx și Keynes erau încă atractivi și populari. Nu întâmplător este una dintre reformele majore din PNRR,” avertizează economistul
Reforma pensiilor a fost fundamentată încă din 1994 de Banca Mondială (la noi, textul noii legi este scris, de fapt, de Banca Mondială cu care Ministerul Muncii are contract de consultanță, plătit cu bani din PNRR). Atunci, Banca Mondială a propus schema cu 3 piloni: Pilonul 1: un sistem gestionat public cu participare obligatorie și cu obiectivul limitat de a reduce sărăcia celor în vârstă Pilonul 2: un sistem de economisire gestionat privat cu participare obligatorie Pilonul 3: un sistem de economisire gestionat privat cu participare facultativă.
Motivul invocat de Banca Mondială a fost unul apocaliptic: inversarea piramidei demografice va face ca statele să nu mai poată plăti pensiile. Nu va fi financiar sustenabil. Din start spun că e o exagerare. Pentru a prezice acest scenariu apocaliptic, Banca Mondială s-a bazat pe o ipoteză foarte pesimistă privind evoluția productivității. Istoria arată însă că din ce în ce mai puțini lucrători au putut în timp plăti din ce în ce mai multe pensii. De ce s-ar schimba asta în viitor? Nu există niciun motiv rezonabil să credem că creșterea productivității nu va fi în stare să acopere sustenabil pensiile viitoare. Nu există niciun scenariu verosimil că progresul tehnologic va înceta,” a explicat economistul.
Sustenabilitatea sistemului de pensii, o „minciună gogonată”
„Dar marea dezinformare pusă în circulație este că în ipoteza chiar neverosimilă că va exista în viitor o problemă serioasă cu sustenabilitatea pensiilor, ea va putea fi compensată cu pensii private, adică scheme de economisire personală. O spun pe șleau: este o minciună gogonată. Adevărul pe care mai nimeni nu-l spune este că, indiferent cine plătește efectiv pensiile, statul sau orice administrator privat, acest lucru se face din contribuțiile curente, cele din momentul plății efective a pensiilor. Capitalizarea contribuțiilor plătite în timp produce un număr într-un cont individual, dar acel număr nu se poate transforma în pensie efectivă, cu putere de cumpărare efectivă, fără contribuțiile curente din care se plătesc efectiv pensiile. Dacă statul (pilonul 1) nu are bani să plătească pensiile, nici pilonii 2 sau 3 nu vor avea acești bani. Mai mult, pensia publică mai poate fi salvată de stat prin creșterea contribuțiilor, adică a taxelor, prerogativă exclusivă a statului, pe care niciun fond privat de pensii nu o are,” a mai explicat Andrei Mocearov
