„Oamenii trebuie să știe că virusul e tot aici. N-a plecat nicăieri. Ce ne așteaptă va fi mult mai grav decât primul val, pe care datorită măsurilor luate la timp, am reușit să-l potolim Dar acum suntem cu totul în altă fază. Vom avea o creștere exponențială similară cu cea a Italiei. Exact cum Italia n-a luat măsurile că a zis creșterea era prea mică, în momentul în care începi să te îngrijorezi este deja prea târziu. Chiar dacă, de mâine, nimeni nu va avea voie să iasă fără mască, se dau amenzi peste tot, numărul de cazuri va continua să crească, va continua să crească.
Plus că sunt segmente întregi de populație la care chiar obligativitatea purtării măștii nu va reuși să-i convingă să poarte mască. (...) Există într-adevăr decredibilizarea virusului și a gravității infecției în rândul populației și care va trebui combătută prin campanii de informare profesioniste continue”, a spus profesorul clujean de Sănătate publică Razvan Cherecheș la Europa FM.
Numărul de teste nu reflectă realitatea, în absența unei testări la nivelul întregii populații, dar mai ales în absența unei testări a categoriilor expuse, mai spune profesorul Cherecheș.
Despre răspândirea virusului la nivel național, acesta spune că „în momentul de față avem o imagine extrem de palidă și părerea mea este că o măsură extrem de proastă ar putea să fie din partea Guvernului să scadă numărul de teste, pentru că scăderea numărului de teste ar duce la scăderea numărului de cazuri detectate. Noi ce vedem aici e creșterea numărului de cazuri detectate, nu de cazuri reale. Nu avem nici cea mai vagă idee câte cazuri reale avem în populație. Avem 555 din 12 mii, testate. Și orice fel de testare la nivel național nu avem cum să o facem, pentru că nu avem capacitate de testare. Deci zburăm la orb și trebuie să ne asumăm că situația este mai gravă decât anticipăm. Părerea mea este că în momentul de față e mai gravă decât ne dăm seama”.
Profesorul clujean atrage atenția că rata de creștere numărului de îmbolnăviri este însă cea care ar trebui să alerteze și oferă și soluții pentru aflarea exactă a nivelului de răspândire a virusului în rândul populației și a creșterii, de exemplu, a ratei de internări la ATI (Anestezie și Terapie intensivă).
„Ritmul de creștere (al îmbolnăvirilor - n.red.) este îngrijorător. Plus că numărul de decese sunt cele testate, sunt decese care nu sunt testate și ccare nu sunt puse la decese atribuite COVID-ului. În momentul de față, părerea mea este că ar trebui încetată testarea și făcută testare exclusiv pe populație santinelă, pe populația expusă: personal medical, polițiști, angajați la supermarket, șoferi de autobuz, care sunt în contact cu mulți oameni și care, dacă unul dintre ei e infectat, e un factor de infecție fenomenal mai departe. Deci acolo ar trebui testat și testat periodic, testat săptămânal, ca să putem să ne dăm seama de evoluție. O altă măsură care s-ar putea face: se poate detecta virusul din apa de canalizare. (...) Creșterea încărcăturii virale din apa de canalizare la nivel de oraș poate spune cu 5-6 zile inainte cresterea numarului de cazuri care vor fi internate la Terapie intensivă. Se poate face, numai orașele să aloce niște bani pentru testare zilnică”, a explicat profesorul Răzvan Cherecheș.
Miercuri, 8 iulie, a fost prima zi în care la nivel național a fost înregistrată cea mai mare creștere de noi cazuri de COVID-19 în decurs de 24 de ore - 555. România a devenit și prima țară din UE cu cel mai mare număr de infectări zilnice. După cele trei valuri de relaxare, trendul descendent din timpul ultimelor ale stării de urgență s-a schimbat devenind ascendent. În ultima lună, creșterea numărului de cazuri de infectare a devenit progresivă, ca și rata îmbolnăvirilor zilnice, iar în ultima săptămână a fost înregistrată cea mai mare.
-Evoluția numărului cazurilor noi zilnice COVID de la începutul epidemiei-
Cele mai puține îmbolnăviri zilnice COVID-19 din România - 119 (2 iunie 2020)
Cele mai multe îmbolnăviri zilnice COVID-19 din România - 555 (8 iulie 2020)
Pe 2 iunie, România a avut cea mai mică creștere de noi cazuri confirmate de infecție cu noul coronavirus - 119, din ultimele două luni și jumătate, adică de la începutul epidemiei. Pe 2 iunie au fost raportate 19.517 de cazuri de infecție, după ce în ultimele 24 de ore încă 119 de persoane au fost testate pozitiv cu Covid-19.
Prima oară când s-au îregistrat cele mai multe îmbolnăviri zilnice COVID-19 din România - 523 (11 aprilie 2020)
Pe 11 aprilie a fost raportat cel mai mare număr de cazuri noi de infectare cu SARS-CoV-2 - 523. Pe 11 aprilie erau confirmate 5.990 de cazuri de persoane infectate. Numărul de teste effectuate a fost de 3.842. Până la 11 aprilie, la nivel national, au fost prelucrate 59.272 de teste.
Cele mai multe îmbolnăviri zilnice COVID-19 din România - 555 (8 iulie 2020)
Pe 8 iulie a fost raportat cel mai mare număr de cazuri noi de infectare cu SARS-CoV-2 - 555. Pe 8 iulie erau confirmate de cazuri de 30.175 de persoane infectate. Numărul de teste efectuate a fost 13.147. Până la 8 iulie, la nivel national, au fost prelucrate 796.484 de teste.
Primul caz de infecție cu coronavirus a fost confirmat în 26 februarie, iar evoluția ulterioară a noilor cazuri a fost de creștere lentă până în 9 martie și de accelerare începând din 10 martie – numărul de cazuri noi zilnice a devenit de atunci de două cifre.
Cazurile zilnice noi s-au înmulțit foarte mult la două săptămâni de la declararea epidemiei de coronavirus.
Evoluția după declararea stării de urgență (16 martie 2020)
Din 23 martie, numărul de noi cazuri a depășit 100 în fiecare zi, însă vârful epidemiei în România a fost atins în luna aprilie.
În 3 aprilie, 4 aprilie, 9 aprilie, 16 aprilie, 22 aprilie, 26 aprilie și 3 mai, numărul de noi cazuri confirmate a depășit 400, iar 11 aprilie a fost singura zi în care numărul zilnic de noi cazuri a depășit 500.
ROMÂNIA, la 2 luni de la primul caz de COVID 19
Evoluția după declararea stării de alertă (15 mai 2020)
Din 15 mai, noile cazuri înregistrate au continuat să scadă, însă după două săptămâni de la primul val de relaxare evoluția a fost continuu ascendentă. Prima oară când s-a înregistrat cel mai mic număr de noi cazuri zilnice de atunci a fost pe 26 mai - 146 de cazuri. Cel mai mic număr de infectări zilnice din ultimele trei luni, de la începutul epidemiei de coronavirus, a fost raportat pe 2 iunie - 119 cazuri.
România a înregistrat mai multe cazuri noi, la 24 de ore, decât Italia pe 4 și 12 iunie, respectiv la două săptămâni și la trei săptămâni de la aplicarea primelor măsuri de relaxare după starea de urgență impusă din 16 martie.
În ultima săptămână din luna iunie, INSP a confirmat creșterea accelerată a îmbolnăvirilor de COVID-19, după cele trei valuri de relaxare.
