Fenomenul El Nino se produce atunci când apa de la suprafață, din zona sudică, tropicală a Oceanului Pacific, se încălzește și se deplasează dinspre partea estică a oceanului spre cea vestică, modificând regimul precipitațiilor pe întreg globul și aducând cu sine, deopotrivă, secete, furtuni și inundații în diferite zone ale planetei.
Printre efectele fenomenului El Nino se numără perioadele de secetă din Africa, pierderi ale recoltelor în Asia de Sud-Est, inundații în Peru și Ecuador și incendii în pădurea amazoniană — efecte care produc la rândul lor pagube de miliarde de dolari, scrie Agerpres.
Conform observațiilor, fenomenul El Nino se produce o dată la un interval cuprins între 5 și 7 ani, iar fenomenele El Nino foarte puternice se succed cu o frecvență de o dată la două decenii. Un studiu recent, publicat în ultimul număr al revistei Nature, atrage atenția asupra faptului că 17 din 20 de modele computerizate de evoluție climaterică folosite de specialiști preconizează că manifestările puternice ale fenomenului El Nino ar putea să-și dubleze frecvența, producându-se o dată la fiecare 10 ani.
'Dacă cineva îmi spune că frecvența producerii fenomenului El Nino se va dubla, eu nu mi-aș face de două ori mai multe griji... Aș fi mult mai îngrijorat de atât", a comentat Germán Poveda, hidroclimatolog la Universidad Nacional de Colombia și membru al Grupului Interguvernamental de Experți în Evoluția Climei din cadrul ONU (Intergovernmental Panel on Climate Change — IPCC). Poveda studiază fenomenul El Nino și efectele sale asupra regiunilor tropicale ale planetei de mai bine de 25 de ani.
Printre altele, Columbia este o țară foarte expusă efectelor fenomenului El Nino, o țară care poate fi invocată oricând ca un exemplu care să ilustreze efectele negative diverse ale acestui fenomen, de la generarea de hidroenergie până la agricultură și de la epidemii până la regimul navigației fluviale, conform cercetătorului columbian.
Columbienii își amintesc căderile sistemului național de energie electrică și raționalizarea energiei din perioada mai 1992 — februarie 1993. Columbia obține majoritatea necesarului de energie electrică din hidrocentrale, iar fenomenul El Nino a dus la secarea rezervelor de apă necesare funcționării acestor centrale. Această țară a fost nevoită chiar să treacă la sistemul cu oră de vară pentru a reduce cererea de energie.
Căderile rețelei electrice au avut un impact uriaș asupra economiei. În 1994, o nouă lege deschidea oportunității de a genera electricitate pentru investitorii privați, iar în ultimii 20 de ani au fost modificate reglementările privind regimul energiei electrice pentru a asigura stabilitatea surselor de energie în perioadele în care se manifestă efectele fenomenului El Nino. În prezent, în Columbia există reglementări care stimulează dezvoltarea de surse de energie stabile pe termen lung, care favorizează construcția de hidrocentrale și termocentrale de mare capacitate.
Unele culturi agricole au, de asemenea, de suferit din cauze secetei în perioadele de producere a fenomenului El Nino, însă acesta nu este și cazul culturii pentru care este vestită Columbia — cultura de cafea. Luis Fernando Samper, reprezentant al Federației Cultivatorilor de Cafea din Columbia, a explicat că perioadele calde și secetoase sunt bune pentru producția de cafea, dar ele favorizează înmulțirea lui "la broca", un gândac dăunător care mănâncă boabele de cafea și poate distruge recolte pe suprafețe întinse.
Ținerea sub control a acestui dăunător este o acțiune foarte costisitoare și reprezintă unul dintre motivele pentru care cultivatorii de cafea preferă să-și dispună culturile la altitudini mai mari. Zona agricolă din apropiere de orașul Pereira a fost părăsită de cultivatorii de cafea după o astfel de invazie a gândacilor "la broca" dintr-o perioadă de manifestare El Nino.
Fenomenele El Nino din ce în ce mai puternice nu sunt însă singura grijă a columbienilor. Oamenii de știință avertizează că nu există încă studii foarte documentate despre fenomenul La Nina, "sora" mai rece a fenomenului El Nino. Fenomenul La Nina este provocat de răcirea puternică a apei de la suprafața Oceanului Pacific și este răspunzător, la rândul său, de o serie de modificări climatice dramatice la nivel global.
În 2010 Columbia a primit o grea lovitură din partea fenomenului La Nina, după ce căderile record de precipitații au produs inundații și unele dintre cele mai grave dezastre provocate de climă din istoria acestei țări.
În acel an inundațiile produse de La Nina au afectat peste 4 milioane de columbieni, adică aproximativ 9% din totalul populației. Un studiu realizat în 2013 de către Institutul Smithsonian pentru Studii Tropicale (Smithsonian Tropical Research Institute) estima cuantumul pierderilor suportate de columbieni și costurile de refacere a infrastructurii distruse la 7,8 miliarde de dolari.
În acel an au avut de suferit chiar și culturile de cafea, chiar dacă acestea nu sunt de obicei dispuse în zone inundabile. Excesul de umiditate din sol și căderile masive de precipitații au afectat procesul de creștere și de înflorire al plantelor de cafea.
'Arbuștii de cafea erau verzi dar producția de cafea a fost foarte slabă în acel an", conform lui Samper. Acest declin al producției, cumulat cu răspândirea unei ciuperci pe frunzele arborilor de cafea, au făcut ca industria columbiană a cafelei să fie mai vulnerabilă în fața manifestărilor de tip La Nina decât a celor de tip El Nino, a mai adăugat el.
Deocamdată, modele climaterice existente nu au ajuns la un consens general cu privire la durata viitoarelor fenomene de tip El Nino sau la frecvența și intensitatea manifestărilor fenomenului La Nina. Pentru a răspunde și acestor întrebări este nevoie de mai multe studii în domeniu.
