Comisarul european pentru mediu, oceane şi pescuit, Virginijus Sinkevicius reclamă faptul că România nu are un plan pentru problema gropilor de gunoi, fapt care face ca atragerea investiţiilor suplimentare necesare şi cheltuirea eficientă a banilor publici alocaţi în acest scop să fie dificil de realizat, a declarat într-un interviu pentru AGERPRES.
Acesta nu crede „că gropile de gunoi nu au viitor în Europa şi în special într-o ţară atât de frumoasă ca România”.
De asemenea, a tras un semnal de alarmă, situaţia calităţii aerului în România s-a înrăutăţit: „datele pe care le-am primit arată că situaţia s-a înrăutăţit”.
„Este posibil ca acest lucru să poată fi legat de îmbunătăţirea reţelei, de faptul că există mai multe staţii de monitorizare, şi aceasta este probabil evoluţia pozitivă, faptul că există mai multe staţii de monitorizare. Dar în mod clar practicile nu se schimbă şi problemele doar se agravează”, iar asta impune aplicarea de soluţii multiple şi diminuarea poluării la sursă, a mai spus Sinkevicius .
Întrebat despre cea mai mare problemă de mediu a României, comisarul european spune că sunt mai multe: „Este foarte greu să aleg una singură dintre ele, pentru că sunt interconectate. De exemplu, calitatea aerului. Este o chestiune importantă pentru că are impact direct asupra sănătăţii cetăţenilor din România şi pune presiune suplimentară asupra bugetelor voastre de sănătate şi asigurări sociale şi aşa mai departe. Trebuie făcut mult mai mult nu numai la nivel naţional guvernamental, ci şi regional. (...) Dacă iei calitatea apei, cred că este extrem de important şi cu adevărat de neconceput că unele părţi ale ţării nu au acces la apă curată. (...) Tăierile ilegale de păduri. Nimeni nu spune că activităţile forestiere trebuie oprite, nu, dar trebuie făcute după reguli clare. Şi atunci dacă are loc o tăiere ilegală, care este o infracţiune, atunci sistemul judiciar trebuie să fie foarte clar şi cei care au comis infracţiunea trebuie să fie pedepsiţi, nu să fie lăsaţi să plece”, a explicat comisarul european pentru mediu.
Acesta a avut discuții cu premierul Nicolae Ciucă și cu ministrul mediului Tanczos Barna despre procedurile de infringement în desfăşurare legate de exploatările forestiere ilegale, calitatea aerului, apele reziduale.
„Am discutat despre paşii concreţi pe care trebuie să-i facem, cu calendare concrete, cum ar fi iunie şi sfârşitul lui 2022, ce pot fi şi trebuie implementate pentru a evita măsuri suplimentare şi a ne asigura că oamenii din România se pot bucura de un aer curat şi de o apă curată. Şi, de asemenea, pentru a ne asigura că frumuseţea şi bogăţia pădurilor României sunt prezervate”, a declarat comisarul european pentru mediu. (...) În ceea priveşte exploatările forestiere ilegale există încă un număr de chestiuni nerezolvate. Sistemul SUMAL (Sistemul de Urmărire a MAterialului Lemnos) nu este deplin operaţional şi deplin implementat, iar acest lucru trebuie făcut. Planurile de management trebuie schimbate şi evaluate, procedurile etc. Am abordat şi calitatea aerului, care este o problemă şi, din nefericire, se agravează şi situaţia devine mai rea. Tratamentul apelor uzate - şi aici este un domeniu unde ai nevoie în primul rând de investiţii şi să te siguri că apele uzate sunt tratate corect şi că, bineînţeles, cetăţenii români au apă curată şi proaspătă de la robinet. Apoi calitatea aerului, ceva care trebuie abordat urgent, nu numai aici în Bucureşti, ci şi în alte părţi alte României. Nu în ultimul rând managementul deşeurilor. Situaţia cu managementul deşeurilor este destul de complicată şi necesită investiţii suplimentare, mecanisme de prevenire a deşeurilor, separare şi capacităţi de management al deşeurilor care pot fi construite numai cu investiţii. Dar pentru a atrage acele investiţii şi pentru ca banii publici să fie bine cheltuiţi trebuie să ai un plan”, a spus comisarul european Virginijus Sinkevicius.
O veste bună pentru pescari a venit din partea comisarului european. Acesta a abordat situația din Marea Neagră și întreruperea activităților cu ministrul agriculturii - Adrian Chesnoiu.
„Am discutat pe scurt şi situaţia din Marea Neagră şi despre întreruperea activităţilor, în special cu ministrul agriculturii . L-am asigurat că pescarii români au sprijinul deplin al Uniunii Europene şi că deja am activat mecanismele de criză din EMFF (European Maritime and Fisheries Fund) şi EMFAF (European Maritime, Fisheries and Aquaculture Fund), care vor permite compensarea pescarilor pentru lipsa activităţilor”, a declarat Sinkevicius.
În același interviu pentru AGERPRES, acesta a vorbit și despre reîntoarcerea la cărbune, care reprezintă „cel mult o soluţie temporară” pentru producţia de energie, în special pentru a permite renunţarea la gazul rusesc "foarte repede". El spune că atingerea ţintelor de reducere a emisiilor pentru 2030 va fi posibilă, iar reducerea utilizării gazului rusesc cu două treimi în UE ar fi unul dintre mijloacele de a realiza acest lucru.
