Analiştii atrag atenţia că tocmai cauzele avansului economic spectaculos, cu mult peste media Uniunii Europene, pot provoca şi declinul. Majorările salariale, generate atât de pârghii economice sănătoase (creşterea comenzilor de export către zona euro), cât şi intervenţioniste (majorarea salariilor bugetarilor, ca în cazul României) au dus la o creştere a consumului, care a devenit principalul factor al creşterii economice, în ansamblu.
Pe de altă parte, șomajul ajuns la minime istorice în regiune arată că piaţa muncii din cele şase foste economii comuniste nu mai are ce oferi, iar angajatorii au început să aibă probleme în recrutare şi chiar sunt forţaţi să refuze comenzi.
"Ciclul economic acum începe să arate ca unul matur, iar creşterea inflaţiei şi a dobânzilor va începe să afecteze cererea internă. Mai mult, politica fiscală este posibil să devină mai drastică în acest an', a declarat Liam Carson, economist la Capital Economics Ltd. în Londra.
În aceste condiţii, Bloomberg estimează că, pe viitor, băncile centrale din România şi Cehia vor continua să-şi înăspreacă politicile monetare. În România presiunea va fi şi mai mare din cauza necesităţii menţinerii sub control a deficitului bugetar, generat de tăierile de taxe şi de majorarea salariilor bugetare, care au crescut semnificativ.
Analiza Bloomberg a intuit faptul că, în România, creşterea economică va consemna o încetinire faţă de estimările anterioare şi se va stabili, probabil, la 7,3% (INS a anunţat, miercuri, 7%). Bulgaria va avea şi ea aceeaşi evoluţie. În schimb, celelalte patru economii din zonă vor avea, în continuare, un ritm accelerat de creştere economică.
