În declaraţia de avere din iunie 2013, judecătorul Mircea Moldovan menţiona că are trei terenuri în judeţul Mureş, între care unul intravilan de 1.560 de metri pătraţi. Magistratul deţine şi două case - una în Voluntari-Ilfov, care i-a fost donată în 2002, şi una în comuna Solovastru din Mureş, moştenită în 2004. Moldovan mai are un autotuturism Mercedes, cumpărat în 2006, un cont la BCR cu 48.000 de lei, dar şi o datorie de 90.000 de euro la un anume Iulian Constantinescu, scadentă în 2015. În anul fiscal anterior completării declaraţia, judecătorul a avut venituri din salariu de 96.506 lei de la Tribunalul Bucureşti şi 11.800 de lei de la Universitatea Româno-Americană Bucureşti.
Magistratul Ion Stanciu a menţionat, în declaraţia de avere din iunie 2013, că deţine un apartament şi o garsonieră în Bucureşti, cumpărate în 2000, şi un autoturism Subaru. El mai are două conturi la BRD, cu 93.546,88 lei şi, respectiv, 32.820 dolari. La capitolul venituri, Stanciu a trecut salariul de judecător la Tribunalul Bucureşti - 93.260 de lei pe an, precum şi veniturile din avocatură ale soţiei - 97.785 de lei.
Judecătoarea Elena Rovenţa a scris, în declaraţia de avere din iunie 2013, că deţine un sfert dintr-un teren aflat în judeţul Buzău, moştenit în 2005, şi peste jumătate dintr-un apartament. Rovenţa are şi un credit de 32.000 de lei la BCR, luat în 2013 şi scadent în 2018. Salariul său a fost de 95.036 lei pe an.
Ciprian Sorin Viziru nu deţine terenuri şi case, ci doar un autoturism Ford Focus din 2006, conform declaraţiei completate tot în iunie 2013. El mai are un cont de 45.000 de lei la ING şi un altul, de 5.000 de lei, la BRD. Ca judecător la Tribunalul Bucureşti, Viziru a încasat un salariu anual de 73.203 lei, primind în plus şi 6.700 de lei, ca indemnizaţie de membru al unui birou electoral.
Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a anunţat, luni, că procurorii Secţia de combatere a corupţiei au dispus efectuarea urmăririi penale faţă de patru judecători de la Tribunalul Bucureşti - Secţia VII civilă, având în vedere că "există date şi aspecte din care rezultă indicii rezonabile potrivit cărora, direct sau prin intermediari, aceştia ar fi pretins şi primit sume de bani sau bunuri în scopul de a îndeplini/ a nu îndeplini sau a întârzia acte privitoare la îndatoririle de serviciu, respectiv atribuirea anumitor dosare de insolvenţă, numirea unor administratori judiciari în dosare de insolvenţă ori furnizarea de informaţii în legătură cu dosare de insolvenţă în favoarea unor lichidatori judiciari sau administratori judiciari care erau interesaţi în cauze aflate în soluţionare la judecătorii vizaţi de cercetări".
