În funcţie de conţinutul lor în minerale, apele sunt clasificate astfel: ape foarte puţin mineralizate (sub 50 miligrame pe litru), ape puţin mineralizate (50-500 miligrame pe litru) şi ape foarte bogate în săruri minerale (peste 1.500 miligrame pe litru).
Aşa cum regimul alimentar trebuie personalizat în funcţie de vârsta şi nevoile fiecăruia, şi consumul de apă trebuie adaptat atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ.
Spre exemplu, sugarii şi copiii au nevoie de apă puţin mineralizată, plată, care poate servi la prepararea biberoanelor şi la hidratare. Femeile însărcinate şi cele care alăptează au nevoie de cantităţi de calciu mai crescute, de aceea li se recomandă consumul de apă minerală bogată în calciu. Şi femeile la menopauză pot beneficia de aportul de săruri minerale din apele naturale cu conţinut crescut de calciu. Astfel, unul dintre avantajele consumului de apă minerală este prevenţia osteopeniei şi osteoporozei.
În cazul persoanelor care au o viaţă activă şi al sportivilor, necesarul de săruri minerale este crescut. Dar ei pot compensa cantităţile de minerale pierdute, în timpul efortului fizic, prin transpiraţie cu ajutorul consumului de ape minerale bogate în calciu, magneziu, sodiu.
În schimb, persoanele care suferă de hipertensiune arterială, insuficienţă cardiacă, edeme, insuficienţă renală, litiază renală, care sunt constrânse la un regim hiposodat, au la dispoziţie apele minerale foarte puţin mineralizate, cu un conţinut foarte mic în sodiu. Trebuie ştiut că apele minerale gazoase sunt în general contraindicate celor care ţin regim fără sare. În cazul constipaţiei se recomandă apele bogate în sulfaţi pentru accelerarea tranzitului intestinal. Atenţie! Aceste ape nu trebuie consumate pe termen lung.
Sursa: Adevărul
