În ultimele 30 de zile au fost depuse la Parlament cel puțin patru inițiative legislative din categoria celor care presupun creșterea cheltuielilor bugetare, fără că acestea să fie însoțite de un calcul care să arate impactul bugetar sau să precizeze sursele de finanțare care să le confere sustenabilitate.
Prin proiectele apărute ca ciupercile după ploaie se cere includerea în baza de calcul a pensiilor a sporurilor pentru condiții speciale, "ancorarea" alocației pentru copiii la salariul minim (până la 30% din salariul minim), creșterea pensiilor foștilor agricultori la minim 500 de lei și dublarea posturilor de Poliție Locală.
Avalanșa de inițiative populiste se face în condițiile în care deficitul bugetar este extrem de strâns. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu a avertizat recent că România ar putea reintra în procedura de deficit excesiv, scrie Hotnews.ro. Probabilitatea reintrării României în recesiune în următorii ani, în aceste condiții, este de cel puțin 50%, potrivit Raport privind stabilitatea prezentat la BNR.
Mai multe iniţiative populiste au fost înregistrate în Parlament chiar în ziua în care ministrul Finanţelor avertiza că implementarea acestui tip de măsuri înseamnă creşterea unor taxe sau reducerea unor investiţii.
''Implementarea oricăror măsuri care costă, care au impact bugetar, trebuie să fie compensate de alte măsuri de reducere a altor cheltuieli sau de creştere a unor venituri", a declarat ministrul de Finanţe, Anca Dragu, marţi, la Palatul Parlamentului.
Ministrul a mai spus că există deja unele constrângeri bugetare generate de aplicarea noului Cod fiscal, măsurile de relaxare fiscală pentru anul următor, lucru care "îngustează spaţiul bugetar", potrivit gandul.info.
Tot marţi, la Senat au fost depuse mai multe proiecte de lege cu impact asupra bugetului, în aceeaşi zi în care Comisia pentru muncă de la Camera Deputaţilor a adoptat 130 de amendamente la legea pentru adoptarea OUG nr.57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în 2016 şi alte măsuri fiscal-bugetare.
Creşterea punctului de pensie
O inițiativă legislativă cu impact asupra bugetului de stat prevede că "valoarea punctului de pensie nu poate fi mai mică de 40% din câştigul salarial mediu brut, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, începând cu 1 ianuarie 2017, respectiv de 45% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, începând cu 1 iulie 2017".
Legea privind sistemul unitar de pensii publice prevede că valoarea punctului de pensie este de 732,8 lei. "De ani buni, pensionarii României reclamă acest abuz al statului care, pur şi simplu, a <> o parte a pensiei cuvenite fiecărui cetăţean care a muncit cinstit zeci de ani şi a cotizat pentru a avea un trai decent la vârsta senectuţii", spune senatoarea Cristiana Anghel în expunerea de motive. Ea aminteşte şi de art. 47 din Constituţie, care prevede că statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un trai decent. Proiectul de lege, susţinut de alţi 92 de parlamentari şi aflat în procedură de urgenţă, a fost înregistrat la Senat pentru dezbatere tot în 5 aprilie.
Pensii de minim 500 de lei pentru agricultori
Parlamentarii vor să crească și pensiile minime ale agricultorilor, în condițiile în care aproape jumătate de milion de oameni primesc în România pensie de foști membri de cooperative agricole. Acum valoarea medie a indemnizatiei este de 361 lei pe lună.
"Majoritatea pensionarilor din agricultura sunt femei. Potrivit statisticilor Casei Nationale de Pensii Publice (CNPP) din totalul de 468.138 de pensionari agricultori, 424.116 sunt femei. Orice persoana care a lucrat in agricultura, in cadrul fostelor cooperative agricole de productie, beneficiaza de o pensie pe baza timpului util. Pentru ca nivelul pensiilor din agricultura este foarte scazut, rnultor beneficiari trebuie sa li se completeze veniturile pana la nivelul a 500 lei, ca o masura de protectie sociala, avand ca sursa bugetul de stat. Fata de cele prezentate, am elaborat propunerea legislativa anexata, pe care o supunem spre adoptare, in procedura de urgenta Parlamentului", se arata in expunerea de motive a proiectului de lege.
5 proiecte ale aceluiaşi deputat
Deputatul PSD Andrei Sava a depus în aceeaşi zi la Senat cinci proiecte de lege cu impact asupra bugetului de stat.
Astfel, social-democratul propune scutirea de la plata impozitului pe profit, prin scăderea din profitul impozabil a unui cuantum de 0,5% pentru fiecare femeie cu copii până la 7 ani angajată part-time, în limita a 25% din profitul impozabil al companiei respective şi a unei sume totale de maximum 30.000 de euro.
De asemenea, Andrei Sava a iniţiat un proiect care presupune exceptarea de la impozitare şi a pensiilor de urmaşi pentru copii minori, scrie gandul.info.
De asemenea, Andrei Sava propune ca veniturile din salarii şi asimilate salariilor, realizate în primii trei ani de muncă de tinerii sub 25 de ani să nu fie impozitate.
