Astfel, potrivit noilor Legi ale Educației propuse de ministrul Sorin Cîmpeanu, mandatul de rector va fi de 5 ani, cu o limită de mandate asumată de fiecare universitate. Principiul autonomiei universitare manifestat în spiritul libertății academice trebuie să garanteze comunității universitare dreptul de a–și alege rectorul. Nicio altă funcție de conducere aleasă din universități nu are o limită de mandate prevăzută în lege. Nici președintele senatului universitar, nici prorectorii, nici decani, nici prodecanii, nici directorii de department, nici membrii senatului universitar nu au un număr limitat de mandate. Tot în sistemul de educuație, directorii de colegii și licee nu au și nu au avut vreodată o limită a numărului de mandate. Dimpotrivă, în general, cele mai performante licee și colegii au obținut performanță cu directori în funcție mai multe mandate. În afara sistemului de educație, nici primarii, nici președinții de consilii județene, nici parlamentarii nu au un număr limitat de mandate. Dreptul de a alege și de a fi ales șunt drepturi fundamentale, așa cum sunt consacrate în toate democrațiile consolidate. În spiritul libertății academice și cu asumarea răspunderii publice, fiecare universitate va avea posibilitatea să stabilească numărul de mandate pentru rectori, fără să mai existe o regulă arbitrară care să se aplice în întreg sistemul universitar.
Noua lege prevede totodată și mai multe oportunități de avansare pentru tinere cadre universitare, prin eliminarea condiției general obligatorii de deținere a titlului de doctor pentru ocuparea funcției didactice de asistent universitar.
De asemenea, este sprijinită integrarea institutelor și a laboratoarelor de cercetare în universități. Astfel, de la bugetul de stat se vor aloca 500 milioane lei/an pentru cercetarea universitară. În proiect este prevăzut ca universitățile să rămână conectate la mediul educațional internațional și la ce se întâmplă pe plan intern. Se păstrează principiul autonomiei universitare, pentru a lăsa universităților libertatea de a asuma misiunea proprie, în funcție de capacitățile lor. Totodată, universitățile se pot constitui în consorții, pentru a-și pune în comun resursele didactice, de cercetare și administrative, în vederea garantării unui act de educație de o mai mare calitate.
Se are în vedere și o descentralizare, noul proiect de lege prevede înființarea poziției de director de filială ca funcție de conducere în domeniul didactic. Totodată, ca mandat de încredere, se prevede pentru universități dreptul de a solicita un proces de evaluare instituțională simplificată pentru cele care au parcurs două cicluri de evaluare periodică care au atestat deja menținerea acreditării.
Proiectul Legii învățământului superior prevede și multiple aspecte care consolidează autonomia financiară, fără de care universitățile nu se pot dezvolta, nici pentru a răspunde nevoilor naționale, nici pentru a se afirma în plan internațional.
