Guvernul condus de Karl Nehammer transmite de la Viena că poziția Austriei față de aderarea la Spațiul Schengen a României nu s-a schimbat. Informația a fost difuzată de presa austriacă, citând declarațiile directe ale șefului guvernului de la Viena.
Bulgaria și România ar trebui să fie în zona Schengen, potrivit Rezoluției adoptate de Parlamentul UE dar și de recomandarea Consiliului UE. Parlamentul European a cerut includerea României și Bulgariei în spațiul Schengen până la sfârșitul anului. Iar în Rezoluția adoptată de europarlamentari, aceștia invocă și compensații financiare acordate celor două țări pentru amânarea intrării în Spațiul Schengen. Documentul arată și că România și Bulgaria au suferit pierderi uriașe în ultimii 11 ani de când erau respectate toate criteriile de aderare. Eurodeputații au cerut o estimare a costurilor de oportunitate şi a daunelor de mediu pe care România şi Bulgaria le-au suferit în ultimi i12 ani, cu începere din iunie 2011, din cauza „refuzului nejustificat” de admitere în spaţiul Schengen, şi încurajează Bruxelles să analizeze posibilităţi de compensare financiară.
Iar la ultimul Consiliu Schengen (JAI) din 8-9 iunie 2023, miniștrii de interne au decis că „va fi acordată o atenție sporită ridicării controalelor la frontierele cu Bulgaria și România în următorul ciclu 2023-2024”.
DE CE SE OPUNE AUSTRIA INTRĂRII ROMÂNIEI ÎN SCHENGEN
Opoziția Austriei e motivată de Nehammer prin migrația ilegală, argument binecunoscut deja și folosit de partidul cancelarului austriac pentru a câștiga voturi la alegerile regionale.
Guvernul condus de Nehammer susține că „problema Schengen nu este o chestiune de politică de partid, ci o chestiune de politică de securitate. Protecția frontierelor externe nu funcționează, altfel nu s-ar putea explica de ce 70% dintre migranții reținuți în Austria nu fuseseră înregistrați anterior în nicio țară din UE.
Este „dreptul și, probabil, și datoria fiecărui stat membru să își reprezinte interesele naționale”, se arată în răspunsul guvernului Austriei pentru publicația austriacă TAZ.
În același timp, guvernul austriac „a trecut cu vederea faptul că premierul Ungariei, Viktor Orbán, unul dintre cei mai importanți aliați ai partidului de guvernare ÖVP (partidul condus de Nehammer, n.r.), a lăsat pur și simplu să treacă marea majoritate a migranților ilegali în Austria”, a remarcat aceeași publicație TAZ.
Problema migrației „ilegale” a fost tema la care a recurs Partidul Popular în cele patru alegeri regionale din acest an. Însă strategia nu a funcționat, pentru că partidul guvernamental ÖVP a pierdut aproape zece procente și majoritatea absolută în Austria Inferioară, ajutând o ușoară creștere a partidului de extremă-dreapta FPÖ.
Se așteaptă ca Austria să aleagă un nou parlament în toamna anului 2024. Sondajele actuale plasează FPÖ pe primul loc – iar ÖVP ar fi, în cel mai bun caz, un partener junior. Prin urmare, guvernul este nerăbdător să continue până la sfârșitul perioadei legislative.
Reiterarea poziției de a refuza aderarea României în Schengen vine exact înaintea vizitei cancelarului german Olaf Scholz la Viena. Pentru că principalul subiect de discuții de pe agenda oficială cu Hehammer ar fi chiar extinderea spațiului Schengen, ce implică aderarea României și Bulgariei. De altfel, cancelarul german Scholz a și anunțat că Germania susține aderarea celor două țări în Spațiul Schengen, mai scrie și publicația austriacă Kleine Zeitung.
Despre aderarea la Schengen a României, după deciziile Parlamentulu iEuropean și a Consiliului UE, ale Comisiei Europene, a vorbit și ministrul român al Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu. Aceasta a declarat că spaţiul Schengen va fi mai puternic atunci când România va fi membru cu drepturi depline. Declarația oficialului de la București a fost făcută la Reprezentanţa Comisiei Europene de la Capitală, la conferinţa de presă care marchează preluarea, pentru a doua jumătate a anului, a preşedinţiei Consiliului UE de către Spania. Conducerea Uniunii Europene a fost preluată de la 1 iulie, iar problema Schengen este o prioritate pe agenda guvernului de la Madrid. Guvernul spaniol a susținut puternic România în ultimul an și jumătate pentru a intra în Schengen, dat fiind că relațiile politice și sociale dintre Madrid și București sunt la un nivel fără precedent. Iar premierul Pedro Sanchez și miniștrii săi de Externe și Interne au declarat că susțin intrarea României în spațiul de liberă circulație.
Aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen a fost respinsă, pe 8 decembrie 2022, în cadrul Consiliului JAI. Respingerea s-a făcut cu două voturi împotrivă, al Austriei şi al Ţărilor de Jos. În acelaşi timp, Croaţia a primit undă verde să adere la Schengen de la 1 ianuarie.
