Tudorel Toader a afirmat că raportul MCV constată progresele înregistate în privinţa majorităţii recomandărilor.
"Raportul Comisiei pune accentul în prezent pe confirmarea rezultatelor, aspect care nu figurează în textul recomandărilor din ianuarie 2017, adăugându-se aşadar cerinţe noi", a spus ministrul Justiţiei.
În aceea ce priveşte numirile de procurorii, Toader a spus că CE se referă la proiectele aflate în dezbatere parlamentară nu la proiecte legislative adoptate. "Raportul se referă la soluţii legislatie care sunt în dezbatere parlamentare", a spus acesta.
Ministrul Justiţiei a mai spus că implementarea strategiei naţionale anti-corupţie a fost dinamizată. Acesta a mai spus că MCV-ul şi-a atins parţial scopul şi că urmează să îşi atingă integral scopul pe parcursul anului 2018, urmând ca mecanismul Comisiei Europene ar urma să fie înlocuit printr-un mecanism intern preventiv.
"Cerem tuturor autorităţilor implicate o cooperare constituţională loială, dezbateri reale pe necesităţile sistemul judiciar, sens în care vom intensifica dialogul instituţional", a precizat ministrul Justiţiei, adăugând că se vor stabili termene de răspuns pentru partenerii instituţionali implicaţi în indeplinirea recomandărilor.
"Avem acest MCV de 10 ani. Este un proces de durată cu recomandări care au fost schimbate pe parcurs. S-au constatat evoluţii ireversibile, nu s-au înregistrat regrese în atingerea standardelor de indeplinire a recomandărilor", a mai spus Tudorel Toader.
"Pachetul de legi nu a trecut de prima comisie darămită să ajungă la promulgare şi publicare, numai forma finală a legii ne va permite o evaluare a incidenţei prevederilor legilor justiţiei", a precizat Toader.
Comisia Europeană: Am constatat progrese în unele domenii, dar mai sunt încă multe de făcut
Raportul MCV publicat astăzi analizează în mod concret progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a celor 12 recomandări formulate de Comisie în raportul său din ianuarie 2017 privind MCV.
„Am constatat progrese în unele domenii, dar mai sunt încă multe de făcut. România a pus în aplicare unele dintre recomandările noastre, dar în privința altora nu a realizat până acum progrese suficiente. Mă bazez pe guvernul României să continue reformele necesare și să evite regresul, astfel încât să putem colabora în vederea atingerii obiectivului de finalizare a MCV în cadrul actualului mandat al Comisiei", a spus prim-vicepreședintele Frans Timmermans a declarat.
Potrivit raportului publicat astăzi, s-au realizat progrese în privința unora dintre aceste recomandări; este vorba, în special, despre recomandarea de a institui un sistem pentru verificarea conflictelor de interese din domeniul achizițiilor publice (PREVENT), care a fost pusă în aplicare în mod satisfăcător.
Comisia constată, de asemenea, că s-au înregistrat progrese și în privința altor recomandări, sub rezerva aplicării lor în practică. În același timp, CE constată că ritmul global al reformelor a stagnat în cursul anului 2017, ceea ce a dus la încetinirea punerii în aplicare a recomandărilor restante, cu riscul redeschiderii unor chestiuni care, în raportul din ianuarie 2017, au fost considerate închise. Provocările la adresa independenței sistemului judiciar reprezintă o serioasă sursă de îngrijorare.
Prin urmare, Comisia Europeană nu poate încă să concluzioneze că obiectivele de referință ale MCV sunt, în acest moment, îndeplinite în mod satisfăcător, deși datorită progreselor înregistrate unele obiective se apropie de acest stadiu. CE rămâne de părere că, printr-o cooperare loială între instituțiile statului, printr-o orientare politică ferm ancorată în realizările trecutului și prin respectarea independenței sistemului judiciar, România va putea, în viitorul apropiat, să pună în aplicare recomandările restante și, prin urmare, să îndeplinească în mod satisfăcător obiectivele de referință ale MCV. Către sfârșitul anului 2018, Comisia va evalua din nou progresele realizate.
Comisia Europeană a publicat astăzi cel mai recent raport al său referitor la etapele parcurse de România pentru a-și îndeplini angajamentele privind reforma judiciară și combaterea corupției, în contextul Mecanismului de cooperare și de verificare (MCV) instituit în 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană.
Ultimul raport al Comisiei din ianuarie 2017 a trecut în revistă progresele generale înregistrate în ultimii zece ani și a identificat 12 recomandări specifice care ar ajuta România să avanseze în direcția îndeplinirii tuturor obiectivelor de referință ale MCV.
Lazăr: Raportul MCV reține o situație de regres
Procurorul general Augustin Lazăr a declarat, miercuri, că raportul Comisiei Europene privind MCV reține o situație de regres, în principal din cauza propunerilor de modificare a Legilor Justiției.
"Concluziile raportului rețin, în mod evident, o situație de regres față de raportul din ianuarie 2017 și aceasta în principal din cauza propunerilor privind Legile Justiției, care au avut un impact negativ și care au stârnit îngrijorare. În cadrul raportului, se recomandă să fie avute în vedere propunerile făcute de magistrați, propuneri care conservă independența magistraturii. Ne aducem aminte că unele dintre aceste propuneri priveau numirea procurorilor în funcții de conducere după un sistem transparent și robust, un sistem care să fie similar celui pentru numirea președintelui Înaltei Curți. În continuare, se recomandă ca instituțiile statului român să lucreze împreună, să coopereze pentru a ajunge la rezolvarea acestei situații. Eu zic că nu este foarte complicat. Nu poate exista cooperare acolo unde se impun niște lucruri din exterior, iar cuvântul magistraturii nu este ascultat. (...) Față de raportul din ianuarie 2017, este un regres care ar putea determina reconsiderarea unor obiective care au fost considerate deja îndeplinite în raportul din ianuarie", a afirmat procurorul general, la sediul PÎCCJ, într-o declarație presă după publicarea raportului privind MCV.
Augustin Lazăr a susținut că sunt șanse ca Mecanismul de Cooperare și Verificare să fie ridicat în 2018.
"Cu toții ne dorim ca la termenul acesta nou care a fost fixat pentru sfârșitul anului 2018 să fie îndeplinite toate condiționalitățile, să se realizeze ceea ce așteptăm cu toții, ca în final să se încheie în mod fericit monitorizarea. Ar fi păcat de munca care s-a desfășurat pe parcursul a 10 ani. Am făcut progrese pas cu pas. Ar fi păcat să renunțăm la aceasta muncă de atâția ani, când, de fapt, malul este foarte aproape. Eu zic că sunt condiții bune pentru ridicarea monitorizării în anul 2018. De felul meu sunt optimist și cred că sunt aspecte care pot fi rezolvate și cred că se va ajunge la o soluție rezonabilă", a spus Lazăr.
Potrivit acestuia, magistratura din România a ajuns la maturitate și este capabilă să țină ridicată "făclia de cultură juridică", chiar dacă unii încearcă să o testeze.
"Eu am mai spus că MCV a fost un fel de cască de protecție pentru magistratura română, în perioada aceasta în care am avut un șantier mare al modernizării. Această cască se va ridica numai dacă vor fi îndeplinite toate condiționalitățile și ne gândim și noi că, în 2018, România va avea Președinția UE și toate instituțiile vor fi interesate să facă un efort. Dacă vor umbla la Legile Justiției să le modifice la maniera pozitivă care să asigure o fortificare a independenței magistraturii și nu altfel, în aceste circumstanțe ar trebui ca toate instituțiile să lucreze în aceeași direcție. (...) Magistratura română a ajuns la maturitate și ea este capabilă să țină făclia de cultură juridică ridicată, fără să o mai supună cineva la vreo restricție de autoritate. Dar unii văd că încearcă să testeze în continuare, să vadă cât de puternic este corpul magistraților. Magistrații sunt maturi și nu vor reuși cei care au alte gânduri", a explicat procurorul general.
Dacă ministrul Justiției, Tudorel Toader, e optimist și spune că va fi un raport echilibrat, surse Realitatea TV susțin că documentul este presărat cu critici.
"Astăzi la ora 11:00 se va publica raportul de progresie MCV. La 11:30 voi fi la Ministerul Justiţiei şi voi face o declaraţie de presă", a declarat ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.
Noul raport vine după ce, în 25 ianuarie și în 14 februarie, alte două rapoarte arătau, pe de o parte, rezultatele bune ale DNA în lupta cu corupția, iar pe de altă parte, derapaje majore, precum atacurile clasei politice la adresa Justiției.
În plus, MCV-ul pentru România vine şi în contextul în care în acest an au avut loc în domeniul justiției o serie de derapaje şi schimbări importante precum războiul dus de politicieni, prin Guvern și Parlament, cu statul de drept, dezincriminări ale faptelor de corupție, atacuri directe asupra unor magistrați, precum și proiecte făcute pe bandă rulantă de modificare a legilor justiției, proiecte contestate de reprezentanții sistemului judiciar.
MCV - Mecanismul de Cooperare și Verificare reprezintă un proces de verificare regulată a progreselor pe care România și Bulgaria le au în ceea ce privește reforma sistemului judiciar, corupția și crima organizată.
Lazăr: Raportul MCV reține o situație de regres
Procurorul general Augustin Lazăr a declarat, miercuri, că raportul Comisiei Europene privind MCV reține o situație de regres, în principal din cauza propunerilor de modificare a Legilor Justiției.
"Concluziile raportului rețin, în mod evident, o situație de regres față de raportul din ianuarie 2017 și aceasta în principal din cauza propunerilor privind Legile Justiției, care au avut un impact negativ și care au stârnit îngrijorare. În cadrul raportului, se recomandă să fie avute în vedere propunerile făcute de magistrați, propuneri care conservă independența magistraturii. Ne aducem aminte că unele dintre aceste propuneri priveau numirea procurorilor în funcții de conducere după un sistem transparent și robust, un sistem care să fie similar celui pentru numirea președintelui Înaltei Curți. În continuare, se recomandă ca instituțiile statului român să lucreze împreună, să coopereze pentru a ajunge la rezolvarea acestei situații. Eu zic că nu este foarte complicat. Nu poate exista cooperare acolo unde se impun niște lucruri din exterior, iar cuvântul magistraturii nu este ascultat. (...) Față de raportul din ianuarie 2017, este un regres care ar putea determina reconsiderarea unor obiective care au fost considerate deja îndeplinite în raportul din ianuarie", a afirmat procurorul general, la sediul PÎCCJ, într-o declarație presă după publicarea raportului privind MCV.
Augustin Lazăr a susținut că sunt șanse ca Mecanismul de Cooperare și Verificare să fie ridicat în 2018.
"Cu toții ne dorim ca la termenul acesta nou care a fost fixat pentru sfârșitul anului 2018 să fie îndeplinite toate condiționalitățile, să se realizeze ceea ce așteptăm cu toții, ca în final să se încheie în mod fericit monitorizarea. Ar fi păcat de munca care s-a desfășurat pe parcursul a 10 ani. Am făcut progrese pas cu pas. Ar fi păcat să renunțăm la aceasta muncă de atâția ani, când, de fapt, malul este foarte aproape. Eu zic că sunt condiții bune pentru ridicarea monitorizării în anul 2018. De felul meu sunt optimist și cred că sunt aspecte care pot fi rezolvate și cred că se va ajunge la o soluție rezonabilă", a spus Lazăr.
Potrivit acestuia, magistratura din România a ajuns la maturitate și este capabilă să țină ridicată "făclia de cultură juridică", chiar dacă unii încearcă să o testeze.
"Eu am mai spus că MCV a fost un fel de cască de protecție pentru magistratura română, în perioada aceasta în care am avut un șantier mare al modernizării. Această cască se va ridica numai dacă vor fi îndeplinite toate condiționalitățile și ne gândim și noi că, în 2018, România va avea Președinția UE și toate instituțiile vor fi interesate să facă un efort. Dacă vor umbla la Legile Justiției să le modifice la maniera pozitivă care să asigure o fortificare a independenței magistraturii și nu altfel, în aceste circumstanțe ar trebui ca toate instituțiile să lucreze în aceeași direcție. (...) Magistratura română a ajuns la maturitate și ea este capabilă să țină făclia de cultură juridică ridicată, fără să o mai supună cineva la vreo restricție de autoritate. Dar unii văd că încearcă să testeze în continuare, să vadă cât de puternic este corpul magistraților. Magistrații sunt maturi și nu vor reuși cei care au alte gânduri", a explicat procurorul general.
