In popor, se spune ca Rusaliile sunt fiinte malefice, precum ielele, si, pentru a scapa gospodariile de ele, in sambata dinainte se pun la porti ramuri verzi de tei. Ele umbla prin vazduh si ii pedepsesc pe cei care nu respecta ziua de sarbatoare.
Fiind niste zane ale apelor, se spune ca nu este bine sa te scalzi in zilele lor, pentru ca exista riscul sa te ineci.
Femeile trebuie sa mearga la biserica cu frunze de nuc, iar dupa ce sunt sfintite sa le aseze la streasina caselor, pentru a-si feri locuinta de necazuri. Tot pentru a pazi casa de Rusalii, necazuri si ghinioase, se da pe prag cu usturoi.
Spiritele acestea rele mai sunt indepartate si prin ritualuri galagioase si pocnituri cu ramuri de tei.
Se mai spune in popor ca ramurile de tei, soc sau de mure sfintite in aceasta zi au puteri vindecatoare, dar doar pana in ziua de Sanziene.
In unele zone din tara se danseaza "Jocul Calusarilor", care ar fi cel mai bun leac pentru cei atinsi de Rusalii, fiind considerat un joc tamaduitor, care aduce sanatate si noroc. Aceste spirite le iau mintile oamenilor prin cantece si boala seamana cu o transa ce nu poate fi inlaturata decat de puterea dansului calusarilor.
In alte zone, calusarii merg prin casele oamenilor si colinda pentru a indeparta spiritele rele, iar gazdele ii primesc cu frunze de nuc, cu pelin, usturoi, apa si sare.
Din batrani se mai spune ca de Rusalii trebuie unse ugerele vacilor ca sa dea mult lapte.
In Ardeal, exista o traditie numita "udatul nevestelor", cand femeile maritate sunt stropite cu apa pentru a fi ferite de necazuri.
Rusalii 2018. Superstiţii Rusalii
Cel mai probabil, cuvântul "Rusalii" derivă din cuvântul slav "rusalka", rusalcele fiind spirite ale apei de genul nimfelor, zânelor, demonilor de apă, care erau sărbătoriţi, pentru a fi îmbunaţi, în prima săptămână a lunii iunie. Această tradiţie păgână, pre-creştină s-a transmis şi romanilor, care au denumit rusalka "dragaică" (drăcoaică, demon). În această săptamână era interzis spălatul, scăldatul, şi în general, îi era interzis unei persoane să se apropie de ape.
Peste această sărbătoare s-a suprapus sărbătoarea pogorârii Sfântului Duh. Denumirea şi sărbătoarea rusaliilor a fost împrumutată şi de către romani. Când Imperiul Roman a devenit creştin în marea majoritate, această sărbătoare (împreună cu multe altele) au fost creştinate în sensul că au primit o semnificaţie creştină, suprapusă vechii sărbători, în timp semnificaţia şi motivele iniţiale fiind date uitării.
Pe langă multitudinea de tradiţii şi obiceiuri, de Rusalii întâlnim şi o serie de superstiţii, dintre acestea câteva mai cunoscute, sunt următoarele:
- În zilele de Rusalii nu e bine să mergi la câmp, pentru că Ielele te pot prinde şi pedepsi;
- De Rusalii nu se intră în vie, nu se merge în locuri pustii, pe langă păduri sau fântâni fiindcă te poţi întâlni cu spiritele rele;
- Cine lucrează în ziua de Rusalii va fi pedepsit de puterea Ielelor, deoarece nu cinsteşte şi preţuieşte cum se cuvine ziua;
- De la Rusalii timp de 9 săptămâni nu se vor mai culege ierburi de leac;
- În ziua de Rusalii nu e bine să te cerţi cu alţii fiindcă vei fi “luat din Rusalii”, etc.
