Apelul tulburător al unui doctor român: Vreau ca actualul sistem medical românesc să se prăbușească

"Când m-au întrebat prietenii ce vreau de la sistemul medical actual din România, aşa cum e el, am răspuns: vreau să se prăbuşească în ruină. Vreau un abces spart. Vreau rana hâdă în toată splendoarea. Doar atunci vom putea construi ceva. Pe adevăr. Pe onestitate. Pe ţesut sănătos. Vreau ca medicina românească să nască din propria-i cenuşă. Nu, nu vreau ca oamenii să sufere. Dar îmi doresc, odată pentru totdeauna, ca prin forţa evidentului retorica boantă să înceteze. Cleveteala despre subfinanţare să înceteze, în timp ce milioane de euro dispar din sistem în buzunare selecte. Solicitările de bani, de aparatură, de investiţii în heliporturi şi secţii noi care apoi vor rămâne închise sub lacăt să înceteze, atâta timp cât medicii sunt plătiţi ca nişte şerbi. Atâta timp cât sunt împinşi, excitaţi subtil la glanda morală, să accepte plăţi informale doar ca să confirme mitul că nu există morală într-o gaură de şarpe. Moartea noastră ca grup, a doctorilor care muncesc în România, nu e (doar) o consecinţă a sărăciei care ne împrejmuieşte. Există sărăcie, incontestabil. Dar prima sursă de pauperism e doctorul însuşi. Doctorul care şi-a văzut demnitatea îngenuncheată de vremuri", scrie doctorul Gabriel Diaconu, în ediția de print a ziarului Viața Medicală.

"Mă uit deja de ani de zile, cu oroare şi în acelaşi timp linişte, la cătuşele care au fost puse pe mâinile unor purtători de halat. Mă uit la cruciada procurorilor împotriva unei congregaţii care a crescut în mijlocul nostru, despre care toţi ştim şi am ales să ne păstrăm tăcerea. E o ruşine care s-a perpetuat, an de an, în comunitatea medicală. O ruşine cu alibi. Unde alibiul poate că a fost da, a făcut atâtea rele Icsulescu dar a făcut şi lucruri bune. Sau că a ajutat atâţia oameni, ce contează că a încălcat câteva reguli? O ruşine care e activată de fiecare dată când o somitate aparentă, care a trăit în spatele iluziei de nemurire în post, se transformă înapoi în Cenuşăreasă. Când îţi dai seama că a creat, împrejurul lui, un regat în care au existat mulţi supuşi, şi puţini aleşi. Bisericuţe peste bisericuţe de doctori care, în reţeaua lor de interes, şi-au crescut dividendele în timp ce, împrejurul lor, comunitatea medicală decădea. Ca nişte şobolani care se canibalizează unii pe alţii în timp ce corabia se scufundă; doar să mai rămână, o vreme, la suprafaţă", mai scrie acesta.