„Intuiesc că vor urma nenumărate contestaţii la executare şi sesizări la Curtea Constituţională întrucât legea stabileşte că prevederile privind compensarea cu şase zile pentru deţinerea în condiţii necorespuzătoare se aplică doar până la data intrării în vigoare a acesteia. Adică pentru ce mai au de executat cei deja aflaţi în penitenciar nu ar mai beneficia de reducere”, a scris Neacşu, pe pagina sa de socializare.
Neacșu scrie că prevederea este neconstituţională, pentru că legea penală mai favorabilă se aplică retroactiv, potrivit Constituţiei.
„Prevederea este vădit neconstituțională întrucât potrivit Constituției legea penală mai favorabilă se aplică retroactiv, astfel încât pentru cei aflaţi acum în penitenciar compensarea ar trebui să producă efecte şi pentru viitor, adică pentru partea de pedeapsă pe care o mai au de executat. Compensarea pentru condiţii necorespunzătoare este o instituţie de drept penal, fiind astfel lege penală mai favorabilă, liberarea condiţionată însăşi fiind prevăzută în codul penal iar nu numai în codul de procedură penală”, explică avocatul.
Neacșu îl contrazice pe premierul Ludovic Orban, care spunea că abrogarea Legii recursului compensatoriu va avea efecte doar pentru viitor. Şeful Executivului a precizat că măsura nu înseamnă că imediat după abrogare nimeni nu va mai beneficia de prevederile acestei legi.
Explicațiile fostului membru CSM vin după ce preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, joi, Legea care prevede abrogarea recursului compensatoriu. Legea a fost adoptată de Camera Deputaţilor, ca for decizional, pe 4 decembrie.
Neacșu se referă la amendamentul adoptat de comisia juridică a Camerei, propus de grupurile parlamentare ale PNL şi USR.
„Prevederile art. 55¹ din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi aă măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, a măsurilor preventive privative de libertate, minorilor care execută măsuri educative în centre de detenţie, în centre educative sau în penitenciare, respectiv minorilor care au executat pedepse în penitenciare, potrivit legii nr. 15/1968 privind Codul penal al României, cu modificările şi completările ulterioare, şi care execută, la data intrării în vigoare a prezentei legi, măsuri educative în centre de detenţie, în aplicarea art. 21 din legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 289/2019 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, pentru o perioadă cuprinsă, între 24 iulie 2012 şi data intrării în vigoare a prezentei legi”.
Proiectul de lege, iniţiat de PNL şi comasat cu cel al USR, a fost respins pe 11 iunie în prima cameră sesizată, de Senat.
Câți deținuți au beneficiat de recursul compensatoriu. Ce infracțiuni au fost în topul eliberărilor
Un număr de 22.917 persoane condamnate au fost eliberate din închisoare ca urmare a recursului compensatoriu din 19 octombrie 2017 - data intrării în vigoare a legii - până la 2 decembrie 2019, conform Administrației Naționale a Penitenciarelor. Furtul şi tâlhăria calificate sunt cele mai numeroase infracţiuni săvârşite de respectivele persoane.
Primele cinci cele mai numeroase infracţiuni pentru care fuseseră condamnaţi beneficiarii recursului compensatoriu sunt: furtul calificat (art. 229 Noul Cod penal), tâlhărie calificată (art. 234 Noul Cod penal), conducerea unui vehicul fără permis de conducere (art. 335 Noul Cod penal), încălcarea de prevederi ale Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, omorul (art. 188 Noul Cod penal), menţionează ANP.
Potrivit sursei citate, au ieşit din închisoare ca urmare a recursului compensatoriu 3.808 persoane condamnate pentru furt calificat, 1.822 - pentru tâlhărie calificată, 1.499 - pentru conducerea unui vehicul fără permis de conducere, 1.095 - condamnate pentru încălcarea de prevederi ale Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, 1.041 - pentru omor.
