BNR a decis în prima jumătate a anului 2018 trei creșteri de câte 0,25% ale dobânzii-cheie pentru a ține sub control indicatorii macroenonomici.
În şedinţa din 6 august 2018 Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât următoarele:
- Menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută pe an;
- Menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii aferente facilității de creditare la 3,50 la sută pe an;
- Păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Deşi mulţi analişti preconizaseră în scenariile iniţiale că BNR va majora dobânda de politică monetară cu 0,25% în şedinţa din luna august, majoritatea înclina acum spre o politică de aşteptare.
Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank şi preşedintele Consiliului Fiscal, a declarat pentru Economica.net că, "deşi în scenariul nostru de bază aveam prevăzută o majorare de 0,25% a dobânzii de politică monetară pentru şedinţa din luna august, observăm că în ultima perioadă, şansele de majorare a dobânzii au scăzut. Inflaţia este în uşoară scădere, probabil va fi în jur de 5% pentru luna iulie, iar din efectul de bază ea va scădea probabil până la 3,7% la final de decembrie. De aceea nu cred ca BNR va majora acum dobânda de politică monetară".
Ciprian Dascălu, economistul şef al ING Bank, scrie într-una din analizele sale zilnice că, "vedem o probabilitate de 20% ca BNR să ridice dobânda cu 0,25% în şedinţa de politică monetară din 6 august".
Motivele pentru care majorarea dobânzii de politică monetară nu mai este aşa aşa sigură se leagă de nivelul crescut al ROBOR, o scădere mai mică a perspectivelor inflaţiei de bază, obţinerea mai multor detalii referitoare la rectificarea bugetară viitoare şi nu în ultimul rând statutul de leu puternic obţinut în ultima perioadă de moneda naţională.
Dobânzile la credite şi la depozite depind, în principiu, de evoluţia dobânzilor din piaţa interbancară, care sunt influenţate de modificarea dobânzii-cheie, dar şi de nivelul lichidităţii din sistem.
Pe măsură ce BNR majorează dobânda-cheie, bancherii se grăbesc să scumpească creditarea, dar nu se grăbesc să plătească mai mult şi pentru depozitele atrase, încercând astfel să-şi consolideze marjele de profit. În aceste condiţii, dobânzile la credite rămân peste sumele remunerate la depozite, care au coborât sub 1%.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu, anticipa în luna mai că bancherii vor decide să majoreze dobânzile bonificate populaţiei pentru economiile plasate, după ce şi Ministerul Finanţelor va începe să concureze pentru economisirile românilor odată cu lansarea unor titluri de stat pentru populaţia României.
