"Pe cine consider eu vinovat? Sigur, știți foarte bine că acel dosar a fost încheiat numai cu declarația mea. Sunt mai mulți, pot fi și colegii de serviciu, cărora nu li s-a luat nicio declarație, la ora respectivă, și cadrele medicale poate știu ceva și soțul. Deci, e greu de spus cine", a declarat fratele procuroarei Luminiţa Şega, Mircea Slăvilă.
Luminița Şega a murit, în 2006, la vârsta de 42 de ani. Familia ei crede că femeia a fost otrăvită cu o substanţă chimică, pe care cineva i-a picurat-o zi de zi în cafea. Nu se ştie, însă, nici acum cauza morţii, deşi s-a făcut autopsie.
Rudele sale îi acuză pe procurorii care s-au ocupat iniţial de anchetă că au tergiversat cercetările şi că au făcut investigaţii de mântuială. De altfel, până la urmă, cazul a fost închis, fără stabilirea vreunui vinovat.
Tribunalul Bucureşti a decis, în februarie, redeschiderea dosarului, pe motiv că ancheta s-a făcut superficial.
Moarte suspectă în dosarul FNI. Anchetă redeschisă în cazul procuroarei Luminița Șega
Într-un document obținut în exclusivitate de Realitatea TV se arată că, la opt ani după anchetă, se pare că procurorii care s-au ocupat sau care ar fi trebuit să descopere motivul pentru care a murit Luminița Șega, care s-a ocupat de dosarul privind devalizarea FNI, în care inculpați erau Sorin Ovidiu Vîntu și Ioana Maria Vlas, procurorii respectivi nu s-au ocupat corespunzător de ancheta respectivă, a transmis corespondentul Realitatea TV, Ionela Arcanu.
"Ancheta efectuată nu a fost aptă să conducă la identificarea şi eventuala pedepsire a vinovaţilor întrucât organele de urmărire penală nu au luat toate măsurile ce sunt în mod rezonabil accesibile pentru administrarea de probe privind faptele analizate şi nu au respectat exigenţele de celeritate şi diligenţă rezonabilă ale anchetei efective; în plus ancheta nu satisface nici cerinţa de temeinicie, organele de urmărire penală nedepunând niciun efort pentru a descoperi ceea ce s-a întâmplat cu privire la circumstanţele în care s-a produs decesul Luminţei Şega", se arată în motivarea judecătorului care a luat decizia de redeschidere a anchetei.
Totodată, magistratul a criticat dur lipsa de activitate a procurorilor respectivi, foarte mult timp până când au depus la dosar probe importante și multe dintre probe chiar lipsesc. Se semnalează în decizia de redeschidere a anchetei faptul că s-ar fi făcut o analiză toxicologică în România, deși laboratoarele din țară, în momentul respectiv nu erau specializate în efectuarea unor astfel de analize, ceea ce spune judecătorul respectiv ar putea conduce la ideea că analizele respective au fost eronate, potrivit Realitatea TV.
"Activitatea organelor de urmărire penală pe parcursul unei anchete de peste 7 ani de la data înregistrării sesizării şi de aproape 6 ani de la data înregistrării dosarului la parchet a fost extrem de sumară fiind efectuată în actele premergătoare începerii urmăririi penale. Deopotrivă, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bucureşti constată lungile perioade de inactivitate ale organelor de urmărire penală", se arată în același document.
