Autorităţile judiciare emiseseră deja mandate de arestare pe numele a 21 dintre suspecţi. Marţi, la aproape o lună după producerea deflagrației, judecătorul care conduce ancheta a mai emis încă patru, potrivit unei surse judiciare. Cei vizați sunt şeful serviciilor de informaţii militare în port, un ofiţer al Securităţii statului şi doi membri ai Siguranţei generale.
Uriaşa deflagraţie care a zguduit capitala libaneză a fost pusă de autorităţi pe seama depozitării, de şase ani, fără măsuri de siguranţă, a unei enorme cantităţi de nitrat de amoniu într-un depozit din portul Beirut. Circumstanţele exploziei nu au fost stabilite deocamdată, însă, potrivit unor surse din securitate, citate de Agerpres, incendiul care a provocat explozia ar fi fost provocat de lucrările de sudură de la un depozit.
Explozia a generat proteste masive care au dus la căderea guvernului din Liban. Criza politică, pierderile cauzate de deflagrație și pandemia de coronavirus au afectat dramatic condițiile de trai și situația economică a țării. ONU estimează că peste 70.000 de libanezi și-au pierdut locurile de muncă în urma deflagrației. În plus, peste 300.000 de oameni au rămas fără locuințe. Acum, sărăcia extremă afectează aproximativ 23% din populația țării, față de 8% în 2019. În acest context, ONU a atras atenția asupra riscului ridicat al exodului. Nemulțumiți de efectele prăbușirii monedei locale și de deteriorarea serviciilor publice, tot mai mulți libanezi pleacă în străinătate pentru un nivel de trai mai bun. Potrivit unui raport al Băncii Mondiale, pierderile cauzate de explozie sunt cuprinse între 6,7 şi 8,1 miliarde de dolari, țara având nevoie urgent de 605 până la 760 de milioane de dolari pentru a-şi reveni.
