"Presupunerea destul de rudimentară a guvernului este că băncile nu vor mai contribui la majorarea ROBOR dacă ştiu că vor fi trecute într-o categorie de taxare mai mare. Problema este că modul cum este calculat acest indice, ca medie aritmetică a dobânzilor interbancare afişate într-un anumit interval de 15 minute al zilei, va face ca nivelul său să rămână în continuare ridicat din cauza băncilor mici care au nevoie de lichiditate.
Potrivit unui calcul făcut de jurnliştii zf.ro. pornind de la metodologia BNR, dacă doar 2 din cele 10 bănci cotează la 9% dobânda pentru depozitele atrase, pentru că au nevoie de bani, degeaba celelalte 8 cotează la 2%, pentru că media aritmetică finală este de 3,4%.
Lucrurile şi calculele s-ar modifica în condiţiile în care media s-ar calcula ponderat, în funcţie de volumul depozitelor atrase/plasate la dobânzile respective.
"Fără recurs la calcule suplimentare, este pe undeva de înţeles că băncile mici, cu tranzacţii mici, ar trebuie să nu fie lăsate să influenţeze în aceeaşI măsură fixingul Robor-ului ca băncile mari, cu volume de tranzacţii de 5-6 ori mai ridicate."
O variantă de luat în calcul ar fi ca BNR să refacă metodologia de calcul a ROBORl ştie dacă noua taxă va determina o reevaluare şI a modului cum se calculează Robor-ul, care, iată, se dovedeşte că va avea un rol şI mai important decât până acum, însă atenţia asupra sistemului bancar şI a rolului său de măsurare a mersului economiei va fi sigur şI mai mare decât până acum.
