Direcţia Antifraudă Fiscală din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) a verificat, în primul trimestru din acest an, 880 de firme cu un profil ridicat de risc, întocmind 885 de sesizări penale, cu o valoare estimată a prejudiciilor de 2,6 miliarde de lei, se arată într-un comunicat al ANAF.
'Agenţii economici controlaţi desfăşurau activităţi comerciale în domeniul comerţului en-detail, construcţiilor şi al desfacerii de produse agroalimentare. Valoarea prejudiciilor estimate este de circa 2,6 miliarde de lei iar cea a măsurilor asiguratorii instituite la operatorii economici pentru care s-au întocmit sesizări penale este de circa 877 de milioane de lei', se menţionează în comunicatul prezentat de Agerpres.
Comparativ cu anul trecut, s-a înregistrat o creştere cu 38,07% a numărului de sesizări penale înaintate de Direcţia Inspecţie Fiscală (de la 641 la 885) şi o creştere de 119% în ce priveşte măsurile asiguratorii (de la 399,3 milioane de lei la 877,1 milioane de lei).
ANAF a efectuat mai multe controale la benzinarii
În anul 2014, inspecţia fiscală din ANAF a înregistrat diferenţe suplimentare de obligaţii fiscale de circa 14 miliarde de lei, în creştere cu 50,7% faţă de anul 2013, prejudicii aferente sesizărilor penale transmise instituţiilor competente ale statului în vederea continuării cercetărilor de circa 9,2 miliarde lei, în creştere cu 55,5% faţă de anul 2013, măsuri asigurătorii instituite, de circa 3,7 miliarde de lei, în creştere cu 26,5% faţă de anul 2013 şi diminuarea pierderii fiscale cu circa 1,6 miliarde de lei, în creştere cu 36,3% faţă de 2013, se mai arată în comunicat.
'De asemenea, în ceea ce priveşte valoarea amenzilor contravenţionale aplicate, care în anul 2014 au fost în sumă totală de 24 de milioane de lei, s-a înregistrat o creştere cu 15,9% faţă de anul 2013, iar valoarea estimată a confiscărilor de bunuri şi numerar de 22 milioane lei este în creştere cu 294,2% faţă de anul 2013', se subliniază în comunicat.
Guvernul a îndulcit teroarea ANAF. Noi reguli și amenzi până la închiderea de magazine
După mai multe luni de ofensivă a ANAF împotriva micilor comercianți, suspuși unor controale draconice și cu activitatea suspendată pentru diferențe de sume mici în casele de marcat, Guvernul a introdus praguri de amenzi și a îngreunat procedura de închidere de magazine.
Ministrul de Finanțe, Eugen Teodorovici, a precizat că, potrivit OUG privind ANAF, "la prima constatare nu se suspendă activitatea, se aplică amenda respectivă".
'În primul rând, dacă sumele neînregistrate la momentul efectuării controlului sunt între 300 de lei inclusiv, dar nu mai mult de 3% inclusiv, din valoarea înregistrată în casa de marcat la ora controlului, se lasă cu un avertisment, un simplu avertisment. Deci nu se mai suspendă activitatea acelui agent economic', a declarat ministrul de Finanţe, miercuri, potrrivit Agerpres.
Teodorovici a explicat că o a doua situaţie în care ANAF poate aplica o sancţiune este aceea când la firma controlată este găsită o sumă neînregistrată 'până la 300 de lei, dar mai mult de 3% din valoarea înregistrată în casa de marcat la momentul controlului, fapte care se sancţionează cu amendă de la 2.000 la 5.000 de lei, de asemenea fără suspendarea activităţii'.
Următoarea razie a ANAF: inspectorii antifraudă vor alerga după chelneri și cameriste
'A treia situaţie este aceea când valoarea identificată în plus este între 300 de lei şi 1.000 de lei inclusiv, dar mai mică de 3% din valoarea înregistrată în casa de marcat la ora controlului. Această faptă se sancţionează cu amendă de la 10.000 de lei la 15.000 de lei, de asemenea, fără aplicarea sancţiunii complementare şi anume de suspendare a activităţii. A patra situaţie, pentru sume cuprinse între 300 de lei şi 1.000 de lei inclusiv, dar mai mari de 3% din valoarea înregistrată în casa de marcat la ora controlului, această faptă se sancţionează cu amendă de la 15.000 de lei la 20.000 de lei şi cu suspendarea pentru 30 de zile a activităţii operatorului economic pentru unitatea de vânzare la care s-a constatat contravenţia, începând cu cea de-a doua abatere constatată într-un interval de 24 de luni, indiferent pentru care din situaţiile prezentate a fost aplicată sancţiunea la prima abatere în cadrul termenului de 24 de zile', a spus ministrul.
Teodorovici a precizat, totodată, că o a cincea situaţie este prevăzută pentru sumele mai mari de 1.000 de lei, dar mai mici de 3% inclusiv din valoarea înregistrată în casa de marcat, fapte care se sancţionează cu amendă de la 20.000 de lei la 25.000 de lei, fără suspendarea activităţii'.
'O a şasea situaţie este aceea când avem sume mai mari de 1.000 de lei şi mai mari de 3% din valoarea înregistrată în casa de marcat la ora controlului, pentru aceste fapte se dă o amendă cuprinsă între 25.000 de lei şi 30.000 de lei şi cu supendarea pentru 30 de zile a activităţii operatorului economic pentru unitatea de vânzare unde s-a constatat contravenţia, începând, la fel, cu cea de-a doua abatere constatată într-un interval de 24 de luni de zile', a spus ministrul de Finanţe.
'Pentru cele două situaţii menţionate mai devreme, aceea cu amenzi cuprinse între 15.000 de lei şi 20.000 de lei şi cea cu amenzi între 25.000 de lei şi 30.000 de lei, unde spuneam că se poate suspenda şi activitatea respectivă de la a doua faptă înregistrată, există posibilitatea achitării amenzii aplicate, cât şi a unei sume egale de 10 ori a amenzii aplicate pentru ca sancţiunea complementară să înceteze în termen de 24 de ore de la prezentarea dovezii achitării la organul constatator', a adăugat ministrul de Finanţe.
Potrivit lui Teodorovici, principalele obiective avute în vedere de Guvern prin aprobarea reglementărilor referitoare la controalele ANAF sunt protejarea mediului de afaceri prin asigurarea 'unui cadru legislativ simplu, stimulativ, transparent şi echilibrat din punct de vedere al sancţiunilor contravenţionale'.
'În al doilea rând, instituirea unor pârghii care să conducă la diminuarea evaziunii fiscale în domeniu. În al treilea rând, pentru a diminua economia subterană prin reducerea componentei de nedeclarare a veniturilor realizate în domeniul comerţului cu amănuntul şi prestărilor de servicii către populaţie. Şi nu în ultimul rând, pentru a introduce unele prevederi cu privire la definirea sumelor încasate în plus sub formă de bacşiş, în vederea evidenţierii acestui tip de venit pe bonul fiscal cu scopul delimitării clare a acestuia de veniturile încasate de operatorii economici pentru livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor direct către populaţie şi asigurării fiscalizării acestuia conform Codului fiscal', a mai declarat ministrul de Finanţe.
