„Traficul de persoane este o provocare complexă. Reţelele de trafic continuă să se adapteze şi să evolueze, exploatând vulnerabilităţile din structurile juridice, economice şi sociale ale ţărilor din întreaga lume. Victimele sunt adesea persoane care provin din medii defavorizate, cu acces limitat la educaţie, adeseori fără un sprijin social sau oportunităţi de angajare, ceea ce le face ţinte uşoare pentru traficanţi. Legislaţia română incriminează distinct 3 tipuri de infracţiuni subsecvente traficului de fiinţe umane. În cazul infracţiunilor de trafic de persoane şi trafic de minori, competenţa de urmărire penală este exclusiv a DIICOT. Pentru traficul de migranţi, acesta este competent doar dacă este vorba şi despre infracţiunea de grup infracţional organizat”, a afirmat Gorghiu, joi, la o conferință tematică.
Potrivit ministrului, în primele 6 luni din 2023 s-au desfăşurat activităţi în 2.100 de dosare având ca obiect aceste infracţiuni, fiind soluţionate 550. Dintre acestea, în 155 de dosare au fost trimişi în judecată a 290 de inculpaţi. În alte 15 dosare, a fost sesizată instanţa competentă cu acorduri de recunoaştere a vinovăţiei în cazul a 33 de inculpaţi.
„Ministerul Justiţiei a insistat şi subliniat constant că trebuie orientată activitatea de urmărire penală spre realizarea unor „investigaţii financiare”. Grupările de criminalitate organizată trebuie lipsite de mijloacele necesare dezvoltării şi extinderii prin aplicarea pe scară largă a instrumentelor legislative: măsuri asigurătorii, confiscare specială şi extinsă, valorificarea rapidă a bunurilor sechestrate, abordarea infracţiunii de spălare de bani ca infracţiune autonomă, în acord cu jurisprudenţa obligatorie a ÎCCJ”, a mai spus Gorghiu.
„Este nevoie de eforturi susţinute şi pentru prevenirea criminalităţii asociate traficului de persoane. În acest sens, este necesară dezvoltarea programelor de educaţie juridică în şcoli în vederea formării unei culturi civice în rândul elevilor şi creşterii conştientizării în mediul şcolar cu privire la gravitatea acestor infracţiuni”, a arătat ministrul.
În context, ea a subliniat că programele de educaţie juridică reprezintă o prioritate pentru Ministerul Justiţiei.
„În acest sens, a fost încheiat un protocol între ministerul nostru, CSM, Ministerul Educaţiei, Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Uniunea Naţională a Barourilor din România. Până acum, sute de judecători, procurori, magistraţi asistenţi şi grefieri au anunţat că se vor implica, voluntar, în promovarea educaţiei juridice în şcoli, licee şi universităţi. La fel, şi mulţi avocaţi. Le mulţumesc tuturor! Asigurarea unei formări profesionale continue în rândul magistraţilor pe tema combaterii infracţiunilor de trafic de persoane este, de asemenea, foarte importantă. Asigurarea unui sprijin pentru victime este esenţial în astfel de cazuri pentru că de multe ori acestea se află într-o situaţie de vulnerabilitate, chiar şi după ce au fost sesizate organele judiciare. Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor acestora, trebuie readusă în atenţie şi funcţionalitatea mecanismului de compensaţii acordate acestora. Ministerul Justiţiei a înfiinţat Unitatea pentru Protecţia Victimelor infracţiunilor pentru a facilita accesul efectiv la compensaţii prin acordarea unor vouchere precum şi pentru operaţionalizarea mecanismului naţional de susţinere a prevenirii criminalităţii”, a completat Alina Gorghiu.
Ministra Justiţiei a mai spus că infracţiunile asociate traficului de persoane au şi o componentă transfrontalieră, pentru anchetarea şi judecarea acestor cauze implică autorităţi din mai multe state.
„De multe ori, infracţiunile asociate traficului de persoane au şi o componentă transfrontalieră. Întrucât anchetarea şi judecarea acestor cauze, precum şi punerea în executare a măsurilor judiciare dispuse implică autorităţi din mai multe state, apreciem ca fiind deosebit de importante pregătirea, perfecţionarea şi încurajarea procurorilor şi judecătorilor în folosirea instrumentelor de cooperare internaţională în materie penală, cum ar fi Mandatul European de Anchetă, Ordinul European de Anchetă sau echipele comune de anchetă. Continuăm şi demersurile pentru a identifica şi a remedia cauzele care au condus la refuzul autorităţilor străine de a executa mandate europene de arestare şi cereri de extrădare emise de autorităţile române. Ţările cu care colaborăm preponderent în combaterea la nivel judiciar a traficului de persoane sunt Marea Britanie, Spania, Belgia, Franţa, Italia, însă numărul statelor cu care procurorii DIICOT conlucrează în combaterea acestui fenomen este mult mai mare (25 de state în 2022)”, a explicat Gorghiu.
Rolul Eurojust - spune aceasta - este vital în coordonarea activităţilor investigative şi cooperarea între autorităţile judiciare.
„Prin intermediul reuniunilor de coordonare se pot face progrese semnificative. Avem o experienţă pozitivă în colaborarea cu Regatul Spaniei. În cursul anului 2023 aceasta s-a concretizat, la nivelul Eurojust, în 5 cazuri privind traficul de persoane. La rândul său, DIICOT are o bună cooperare bilaterală cu Regatul Spaniei în combaterea traficului de persoane. Sperăm ca această cooperare să continue sub aceleaşi bune auspicii şi cu privire la alte tipuri de infracţiuni, cu precădere traficul de droguri. În încheiere, subliniez faptul că Ministerul Justiţiei rămâne un partener dedicat în lupta împotriva traficului de persoane, păstrând în vedere corelarea şi echilibrarea măsurilor atât pe plan intern, cât şi extern”, a concluzionat Alina Gorghiu.
