„Am vizitat foarte multe spitale în țară care arată foarte bine, nu sunt probleme legate de siguranță, multe spitale județene. Și acolo unde spitalele județene sunt în clădiri care nu mai merită reabilitate pot beneficia în perioada următoare, printr-un împrumut de la Banca Europeană de Investiții, cât și prin programul operațional de sănătate, de finanțare, încât, până în 2030, principalele spitale județene să fie reabilitate sau reconstruite, după caz, în totalitate”, a declarat ministrul Alexandru Rafila, luni seară, la B1 TV.
Alexandru Rafila a precizat că „infrastructura spitalicească, din datele pe care le avem la spitalele subordonate Ministerului, circa 60 de unități spitalicești mari, importante, spațiile lot sunt renovate în proporție de 55%, dar rămân multe clădiri care pot să fie în pericol la un cutremur mai serios. Acum două săptămâni am declanșat o operațiune prin directorii de sănătate publică să avem un inventar actualizat al acestor clădiri, fie că vorbim de spitalele autorităților locale, care sunt majoritare, sau de cele ale ministerului. N-a existat niciodată un concept care să ducă la construcția sau reconstrucția unot spitale și n-a existat o finanțare. (…)
Până în 2030 sunt fonduri de peste 4 miliarde de euro care ar putea fi folosite cel puțin în parte pentru reabilitarea acelor spații.
În PNRR sunt multe din cele 27 de obiective care duc la construcția unor spitale noi, dau exemplul doar a Institutului CC Iliescu, o clădire într-un risc seismic evident și care va beneficia de o clădire nouă în următorii ai. Dar aceste lucruri durează și dacă unele spitale se vor face în 3 – 4 ani, altele vor trebui refăcute într-un timp mai lung. Până atunci o să încercăm să reducem riscurile pentru pacienți și personal, prin implementarea unui program care să facă posibilă organizarea unității spitalicești așa încât accidente evitabile să fie prevenite.
Ministerul are două tipuri de cheltuieli, unele care se referă la renovare/consolidare (…) și din bugetul ministerului, care nu e unul formidabil, e în jur de 600 milioane de lei anual, cam o treime a fost folosită pentru partea de construcții și două treimi pentru dotare a spitalelor, indiferent că erau de la minister sau alte autorități. Sunt și autorități locale care au alocat fonduri și au reușit să reabiliteze spitalele”.
Declarațiile ministrului Sănătății vin după ce raportul de audit făcut de Curtea de Conturi în 2022 a dezvăluit că, în ultimii 10 ani, Ministerul Sănătății nu a mai investit bani deloc în reabilitarea, renovarea spitalelor, ci numai în aparatură medicală.
„Aproximativ 15% din numărul clădirilor, reprezentând 20% din totalul suprafeţei utile aferente unităţilor sanitare din subordinea Ministerului, sunt încadrate în una din cele 4 clase de risc seismic, iar două unităţi sanitare (Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului „Alessandrescu-Rusescu” şi Spitalul Judeţean Clinic de Urgenţă „Sf. Spiridon” Iaşi) au în administrare 10 clădiri încadrate în Clasa de risc seismic RsI, din care fac parte clădirile cu susceptibilitate de prăbuşire în cazul unui cutremur”, potrivit raportului Curții de Conturi. În document se arată că în perioada 2014-2021 nu a mai fost construit niciun spital în România, cu excepţia reamenajării Institutului Regional de Oncologie Iaşi, și că peste jumătate din unitățile medicale sunt mai vechi de 60 de ani, iar unele au peste 100 de ani.
„Noi am încercat să corectăm, înainte să apară raportul, unele dintre disfuncționalități. Apropo de modul de alocare a fondurilor, sunt criterii, o comisie care face acest lucru la Minister”, a explicat Alexandru Rafila.
