"Această dimineaţă ne dăruieşte una dintre cele mai minunate veşti. Este legată de peştele nostru naţional, aspretele – Romanichthys valsanicola, specia de folsilă vie, veche de 65 de milioane de ani şi contemporană cu ultimii dinozauri care au umblat pe suprafaţa planetei. Este cel mai rar peşte din Europa şi, după unele estimări, chiar din lume. Sunt emoţionat să vă împărtăşesc că, pentru prima dată după mulţi ani, aspretele se destăinuie oamenilor în imagini video. A fost identificat în jurul orei 8, în zona satului Brădetu, de către colegii şi prietenii mei din echipa de salvare a aspretelui, ihtiologii Andrei Togor şi Marcus Drimbea (reprezentând partenerii noştri de la Asociaţia Aqua Crisus), aflaţi în cadrul unei sesiuni de pescuit ştiinţific pe valea Vâlsanului, ce analizează impactul amenajărilor hidrotehnice la nivelul ihtiofaunei", a declarat Alex Găvan, pentru News.ro.
Alex Găvan subliniază că, deşi în 1956, când a fost descoperit, aspretele se mai regăsea şi în râurile Argeş şi Doamnei, din cauza modului neînţelept în care oamenii aleg să exploateze resursele planetei, în prezent, arealul său este limitat la o porţiune de doar câţiva kilometri pe un singur râu, izvorâtor din Munţii Făgăraşului.
Conform activistului de mediu, au fost identificate incidental 12 exemplare de asprete în unul dintre cele două sectoare de monitorizare studiate.
"Imediat în amonte de arealul în care a fost identificată specia există nu mai puţin de 3 fragmentări antropice ale albiei, fragmentări impasabile de către asprete şi alte organisme acvatice. Acestea fac imposibilă migraţia aspretelui în amonte de ele. Fragmentarea habitatului speciei în sectoare extrem de reduse creşte considerabil riscul dispariţiei speciei, risc deja aflat la cote maxime. În cadrul proiectului nostru am inclus şi asigurarea conectivităţii râului prin construirea de scări de peşti sau chiar eliminarea totală a acestor fragmentări, acolo unde condiţiile o impun", explică Alex Găvan.
Totodată, el aminteşte că, potrivit Agenţiei pentru Protecţia Mediului Argeş, "pentru asprete, cea mai importantă specie de peşte din zonă, principalul pericol îl reprezintă nerespectarea debitului de servitute de la barajul Vâlsan" de către Hidroelectrica, compania care administrează barajul. Statul român deţine, prin Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, 80% din acţiunile companiei, iar restul de 20% aparţin Fondului Proprietatea.
"Cea mai profitabilă companie de stat din România nu respectă legea apelor. Practic, statul român îşi încalcă astfel propriile legi, uitându-se doar la profitul de natură strict financiară, în detrimentul biodiversităţii. Iar toate astea se întâmplă în condiţiile în care, conform suplimentului pentru ape dulci al raportului Planeta Vie pentru 2020 al WWF, "speciile de apă dulce suferă un declin de 4% pe an, fiind mai ameninţate cu dispariţia decât speciile terestre. Întreruperea rutelor de migraţie ale peştilor reprezintă o cauză responsabilă pentru acest declin." De asemenea, conform aceluiaşi raport, am pierdut aproape 70% din populaţiile de vertebrate din fauna sălbatică, în medie, în ultimii 50 de ani", argumentează Alex Găvan.
