Lula a obţinut 50,83% din voturi, comparativ cu 49,17% cât a obţinut rivalul său, actualul preşedinte de extremă dreapta Jair Bolsonaro, după numărarea a 99,1% din voturi, un procent pe care Curtea Electorală Supremă l-a declarat ca fiind suficient pentru a "defini matematic" rezultatul scrutinului, conform Reuters.
Este cel mai strâns scor dintre doi finalişti în cursa pentru funcţia de preşedinte de la reinstaurarea democraţiei în Brazilia, după dictatura militară (1964-1985). De asemenea, Jair Bolsonaro este primul preşedinte care candidează pentru un al doilea mandat şi care nu este reales după 1985.
Marja este mult mai strânsă decât preconizau sondajele, care deja subestimaseră scorul lui Jair Bolsonaro înaintea primului tur, care a avut loc pe 2 octombrie.
Lula atinsese o popularitate record la sfârşitul primelor sale două mandate (2003-2010), dar a căzut apoi în dizgraţie, trecând prin închisoare ca urmare a unor condamnări pentru corupţie, în cele din urmă anulate pentru viciu de formă.
După această victorie la limită, Lula va avea de-a face cu un parlament a cărui compoziţie înclină clar spre dreapta şi va trebui să creeze alianţe pentru a guverna.
Totodată, duminică au fost aleşi 12 guvernatori ai statelor braziliene. Printre aceştia se numără bolsonaristul Tarcisio de Freitas în statul Sao Paulo, cel mai populat şi mai bogat din Brazilia.
