La prezidențialele din acest an, inițial au fost doi candidați scoși din competiție de Biroul Electoral Central după ce a stabilit că semnăturile sunt „suspecte”.
Din 10 candidați la prezidențiale, BEC a validat până acum șase candidați și se așteaptă răaspunsul pentru alți patru.
Miron Cozma a fost eliminat din cursă de BEC pentru că a incercat sa se inscrie in competitie folosind copii xerox pe post de liste de semnaturi, iar Viorel Cataramă a fost lăsat să reintre în cursa pentru Cotroceni de Curtea Constitutionala, dupa ce BEC stabilise că peste 90 de mii de semnături depuse de omul de afaceri prezentau „similitudini”.
Dupa ce BEC a respins cele două candidaturi din cauza listelor de semnaturi, Expert Forum (EFOR) i-a solicitat oficial (BEC - n.r.) să explice cum s-au facut verificarile și dacă a sesizat „similitudinile” semnăturilor organelor de urmărire penală, pe numele celor dovediți că ar fi încălcat legea, potrivit ziare.com.
Și jurnaliștii de la ziare.com au solicitat oficial BEC să spună cum a stabilit că listele depuse de Miron Cozma și Viorel Cataramă ridică anumite suspiciuni și dacă urmează sesizarea organelor de urmărire penală care pot stabili dacă a fost comisă o infracțiune și cine se face vinovat.
Pentru a putea candida la alegerile prezidențiale, o persoană trebuie să strângă 200.000 de semnături de susținere.
Dezbaterea pe tema falsificării listelor de semnături pentru candidații la alegerile de până acum (europarlamentare, legislative, locale sau prezidențiale) este mai veche, dar până acum nu a fost discutată nici de BEC, nici de Parchet.
Autoritățile care ar putea declanșa cercetările în cazurile falsificărilor semnăturilor de pe listele depuse de candidați la alegeri sunt atât Biroul Electoral Central, cât și Parchetul, spune Septimius Pârvu, expert în Buna guvernare & alegeri la EFOR, citat în analiza ziare.com.
Și asta pentru că lista semnăturilor susținătorilor este un act public și legea face trimitere în acest caz la Codul penal, respectiv la articolul care se referă la „Fals în declarații”
Potrivit „Falsului în declarații”, „declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 (referitor la „statutul” funcționarului public) sau unei unităţi în care aceasta îşi desfăşoară activitatea în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declaraţia făcută serveşte la producerea acelei consecinţe, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă”, se prevede în noul Cod Penal, art. 326 (art. 292 în vechiul Cod penal).
„În primul rând, cred că BEC ar trebui să sesizeze Parchetul în astfel de cazuri. Știu că la alegerile europarlamentare au existat niște cazuri mici, la Predeal parcă a existat un dosar penal pe tema asta. Dar sigur că și Parchetul se poate autosesiza. Sunt informații publice, apar într-o decizie publicată pe site-ul BEC, cazul e de notorietate, toată lumea știe că au existat foarte multe semnături nevalide", a subliniat Pârvu.
„O discuție publică ar trebui să avem pentru că una dintre marile probleme ale BEC este că nu vrea să își asume responsabilități. Dar nu putem să mergem așa la infinit cu bănuieli, pentru că se aruncă suspiciuni asupra întregului proces electoral", a conchis Septimius Pârvu.
