În opinia lui Eugen Popa, preşedintele Asociaţiei Române de Hipnoză, dependenţă apare atunci când dăm curs acelei compulsii de a instala prima dată jocul şi se intensifica după ce prindem primul Pokémon, de regulă acesta fiind în proximitatea noastră. Acea mică “victorie” a noastră generează în creier o mică “explozie”, care eliberează o cantitate mare de dopamină, numită şi hormonul plăcerii. Astfel, în opinia specialistului, de fiecare dată când punem în practică acel comportament, coroborat cu interacţiunea crescută oferită de joc, simţim o plăcere foarte mare şi creierul nostru îşi doreşte repetarea comportamentului creând astfel un cerc vicios. Cu cât repetăm mai mult gestul sau trecem la un nivel superior, cu atât nevoia, respectiv adicţia, creşte.
“În spatele oricărui tip de dependenţă – deci şi în cazul adicţiei faţă de jocul Pokémon Go – se ascunde întotdeauna o emoţie, o stare interioară de dezechilibru, stres sau tensiune interioară. Dependenţă devine astfel un sistem de apărare care lucrează de cele mai multe ori inconştient, independent de voinţă noastră, protejându-ne de acel stres. Ce putem să facem noi la nivel conştient este să combatem aceste comportamente nocive, să eliminăm tensiunile interioare care conduc la comportamente automate. Nu vom vorbi despre autohipnoză sau alte metode de lucru cu subconştientul, ci de ceea ce putem să facem lucrând doar cu mintea conştientă”, declara Eugen Popa, preşedintele Asociaţiei Române de Hipnoză.
Citeşte continuarea pe SFATULPARINTILOR. RO.
