Prima legumă băgată la murat a fost castravetele, cu vreo 2.000 de ani înainte de Hristos, iar chinezii au fost cei care au conservat fructe pentru prima dată. Se spune că regina Egiptului, Cleopatra, îşi păstra tinereţea şi frumuseţea pentru că era o mare consumatoare de murături. Iar Napoleon şi-ar fi ajutat soldaţii să se menţină în putere tot cu ajutorul catravetilor muraţi.
Câte gospodine, atâtea reţete de murături, însă cea mai sănătoasă este fermentarea acido-lactică naturală, care presupune ca fructele sau legumele să fie puse în apă cu sare. Microflora din ele transformă glucidele în substanţe biologic active, benefice pentru sănătate. Murăturile sunt, astfel, o sursă execlentă de vitamine şi acid lactic. Indiferent de combinaţiile de legume pe care le faceţi, condimentele precum muştarul, mărarul, usturoiul sau hreanul sunt obligatorii! Fiecare dintre aceste ingrediente vine cu propriile calităţi nutritive.
Vedeta cămării cu bunătăţi rămâne varza murată. Are atât de multe efecte sănătoase şi atâtea utilizări neaşteptate, încât nu v-aţi fi închipuit! Varza murată are chiar mai multă vitamina C decât o portocală şi este un aliat în tratarea infecţiilor respiratorii. Ajută la combaterea problemelor hepatice şi este bună pentru cei cu boli cardiovasculare. În cazul hipertensivilor, varza trebuie spălată înainte că să îşi mai piardă din sare. Varza murată întăreşte sistemul nervos şi pe cel muscular şi îi ajută chiar şi pe diabetici. Mai mult, mestecarea unei cantităţi cât să încapă într-o linguriţă, de şase-opt ori pe zi, ar combate parodontoza, după cum susţin unii specialişti.
Folosiţi sare specială pentru murături, pentru că altfel se vor înmuia. Aveţi grijă că întotdeauna borcanul să se închidă etanş şi nu uitaţi să puneţi la loc legumele pe care le-aţi scos şi nu le-aţi consumat. Iar dacă suferiţi de anumite boli, întrebaţi înainte medicul dacă puteţi mânca sau nu legume murate!
