Consiliul Justiție -Afaceri Interne ce s-a desfășurat joi, 28 septembrie, cu participarea miniștrilor de interne din țările membre ale UE s-a încheiat
Reforma pachetului UE privind migraţia şi azilul, cerută insistent și de Austria, care a refuzat aderarea României la Schengen, se lovește în continuare de blocajul anunțat de mai multe țări după Consiliul JAI din 28 septembrie. Unele voci politice și diplomatice consideră că blocajul impus de mai multe țări ar putea aduce eliminarea rezistenței Austriei în ceea ce privește extinderea Schengen, deci undă verde pentru aderarea României și Bulgariei.
Totuși, comisarul european pentru migraţie, Ylva Johansson, cea mai înaltă autoritate de la Bruxelles în domeniul migraţiei, a declarat joi că Uniunea va ajunge la un acord privind gestionarea imigraţiei ilegale, deşi miniştrii de interne din cele 27 de state membre tocmai renunţaseră la încercarea de a ajunge la o poziţie comună.
„Suntem foarte aproape de a găsi decizia finală în câteva zile”, a declarat Johansson într-o conferință de presă la Bruxelles după întâlnirea alături de ministrul spaniol de interne Fernando Grande-Marlaska Gómez, potrivit Politico.
Iar ministrul român de Interne - Cătălin Predoiu a anunțat, după participarea la reuniunea de la Consiliul JAI, că a fost „agreat un important regulament privind migrația, mai precis privind gestionarea situațiilor de criză.
Cătălin Predoiu, mesaj despre șansa României la Schengen: Consiliul JAI a agreat un „pachet” de 5 regulamente privind migrația ilegală
Acest regulament face parte dintr-un „pachet” de 5 regulamente privind migrația, care vor constitui noul cadru legislativ al UE privind migrația. Foaia de Parcurs privind adoptarea noului cadru legislativ la nivelul UE privind migrația prevede aprobarea tuturor regulamentelor cel târziu în luna februarie a anului 2024”.
Pactul convenit la Consiliul JAI nu este însă agreat de Polonia, nici de Ungaria. Și Italia are mai multe amendamente.
Iar Guvernul Austriei, condus de Karl Nehammer, a anunțat public în repetate rânduri că nu va fi de acord cu primirea României și Bulgariei în spațiul Schengen dacă sistemul european de migrație și azil nu va fi suferi o reformă profundă.
Austria nu dă semne că își va schimba poziția oficială de a se opune extinderii Schengen cu România și Bulgaria. În ultimele săptămâni, România a anunțat că va ataca Austria la Curtea de Justiției a UE din cauza votului împotriva aderării României la Schengen. Premierul Marcel Ciolacu a făcut anunțul în interviul acordat Der Standard. Șeful Guvernului României a precizat că vor fi cerute despăgubiri pentru pierderile cauzate de neaderare.
Tensiuni mari în cursa pentru Schengen - Decizii cruciale pentru România la Consiliul JAI de joi, 28 septembrie
Blocată de Austria ca să adere la Schengen, România , alături de Bulgaria, au sprijinul președinției spaniole a Consiliului UE pentru a introduce votul privind intrarea lor în Schengen pe agenda unei reuniuni a Consiliului JAI. Și șefa CE, Ursula von der Leyen, a pledat pentru aderarea României și Bulgariei la Schengen, în discursul său privind Starea Uniunii Europene din această lună.
Poziția aproape neschimbată a Austriei legată de stationarea extinderii Schengen și de politica migrației transpare și din ultima mutare politică făcută de cancelarul Nehammer pe plan intern. Acesta a lansat chiar campania pentru alegerile legislative de anul viitor, având printre temele alese inclusiv politica de migrație, pe care a mizat, pentru partidul său Partidul Popular Austriac (OeVP), la alegerile regionale din acest an. Austria a lansat o campanie de relaţii publice cu mesaje optimiste menită să crească încrederea publică în coaliţia sa de guvernare, cu un an înaintea alegerilor şi în timp ce partidul său conservator este ţinta criticilor, relatează agenția de presă germană DPA, potrivit agerpres.ro.
Karl Nehammer a prezentat astfel campania pe care a intitulat-o "Să crezi în Austria!". El admite că populaţia suferă în urma pandemiei, a războiului din Ucraina şi inflaţiei, dar "în acelaşi timp am văzut că poporul austriac este mult mai puternic decât au crezut mulţi şi noi înşine am crezut", spune şeful guvernului austriac. Nehammer nu enunţă în campania sa niciun proiect nou, dar menţionează măsurile anti-inflaţie, subvenţiile pentru energia regenerabilă şi combaterea migraţiei ilegale printre reuşitele guvernului său, care este o coaliţie formată din OeVP şi Verzi. În sondajele recente, OVP e cotat cu 24% in intentiile de vot, după partidul de extremă-dreapta Partidul Libertăţii (FPOe), care are 30%.
Bulgaria și România așteaptă aderarea la Schengen de ani de zile. Țara noastră este pregătită din 2011 pentru a intra în zona liberă de circulație. La Consiliul JAI din 8-9 decembrie 2022, Austria nu a fost singura care s-a opus. Olanda a votat negativ în 2022, precizând că este de acord cu intrarea României în Schengen, nu și a Bulgariei, dar votul a fost dat pentru că cele două țări sunt la pachet.
CINE SE OPUNE ACORDULUI PENTRU NOUA POLITICĂ DE MIGRAȚIE ȘI AZIL LA NIVELUL UE
ITALIA. Italia a suspendat o decizie a regulamentului de criză discutat în reuniuneaa Consiliului JAI, printr-o mutare neașteptată joi, 28 septembrie.
Italia s-a opus unei formulări mai „permisive” legate de misiunile de salvare a migranților, adăugată proiectului privind Acordul migrației la nivelul UE, scrie Politico, după ce a consultat documentul. Reticenţele Romei ar fi legate de concesiile făcute Germaniei mai ales cu privire la protejarea ONG-urilor implicate în operaţiunile de salvare pe mare. Acestea nu sunt pe placul guvernului de dreapta al Italiei, în conflict cu Berlinul în privința finanțării misiunilor de salvare umanitară a refugiaților din largul coastelor italiene.
„Italia nu a spus nu... doar a cerut timp. Este nevoie de mai mult timp pentru a examina conținutul acestei propuneri din punct de vedere juridic”, a declarat ministrul italian de externe Antonio Tajani, vorbind la o conferință de presă la Berlin, alături de omologul său german Annalena Baerbock.
Guvernul de centru-stânga al Germaniei a renunțat la dreptul de veto asupra acordului, astfel că a deschis calea pentru reglementarea crizei migrației ilegale și de azil și pentru aprobarea Acordului. Însă mai mulți diplomați au declarat Politico, sub rezerva anonimatului, că lipsa Italiei de la masa votului arată că orice înțelegere ar fi impozibilă din punct de vedere politic.
Înaintea Consiliului JAI, vicepremierul italian Matteo Salvini a amenințat că va da în judecată Austria pentru blocarea unui punct de frontieră.
POLONIA. Premierul polonez Mateusz Morawiecki a anunţat că se va opune în continuare pactului Uniunii Europene pentru migraţie.
"Săptămâna viitoare voi merge la Consiliul European, unde îmi voi susţine vetoul faţă de migraţia ilegală. Este o încercare nu doar de a ataca suveranitatea Poloniei şi a altor state membre, ci şi o încercare de a destabiliza UE în mod nedemocratic", a declarat, vineri, premierul Poloniei într-o emisiune televizată, potrivit Reuters, relatează agerpres.ro.
Partidul Lege şi Justiţie (PiS) din Polonia are în vedere alegerile parlamentare din 15 octombrie, iar una din principalele sale promisiuni în campanie a fost protecţia ţării împotriva imigraţiei ilegale. Scrutinuri importante urmează şi în Germania şi Italia, de asemenea în contextul îngrijorării faţă de creşterea numărului de migranţi.
UNGARIA. Nici Ungaria nu este de acord cu noile reguli prevăzute în Acordul pentru migrație și azil, despre care susține că ar „deschide o nouă uşă” migraţiei ilegale în masă către Europa și nu va reuși să o reducă.
„Ungaria respinge această nouă propunere pro-migraţie a Bruxellesului. Noul pact ar fi un magnet pentru migranţi”, a declarat Bence Retvari, secretar de stat în Ministerul de Interne de la Budapesta, la o reuniune a Consiliului UE la Bruxelles în legătură cu reforma pachetului UE privind migraţia şi azilul.
