Conform unui studiu publicat în revista medicală Evidence-Based Complementary and Alternative Medicine, veninul de albine a fost folosit încă din timpuri străvechi că remediu pentru diverse afecţiuni; se administra în mod obişnuit prin acupunctură. În prima faza, veninul este extras şi apoi procesat, urmând a fi utilizat local în diferite zone ale corpului, în funcţie de boală.
Foarte mulţi oameni de ştiinţă au studiat efectele acestei substanţe, în special pentru a determina eficacitatea împotriva artritei reumatoide. Descoperirile unui astfel de test, în cadrul căruia 100 de pacienţi cu artrită reumatoidă au primit tratamentul cu venin de albine, au fost prezentate în jurnalul Acupuncture Research. Dintre aceştia, un grup de 50 de voluntari a încercat doar medicamente, iar ceilalţi 50 au combinat pastilele cu terapia cu venin de albine. După 3 luni, s-a observat un progres în ambele categorii în ceea ce priveşte umflarea articulaţiilor. Dar pentru cei ce au fost supuşi tratamentului cu venin, tumefierea articulaţiilor s-a redus considerabil, la fel că şi rigiditatea resimţită mai ales dimineaţă şi per total, durerea a fost mai puţin severă. Ei au înregistrat o creştere a forţei în membre, iar rată de recidivă a fost mai mică.
Un alt studiu a fost efectuat pe şobolani, iar efectele veninului de albine au fost categorice – doar această terapie a funcţionat, nu şi cea susţinută de preparate medicamentoase. În acelaşi timp, s-a stabilit că nu este o metodă preventivă şi nu funcţionează atunci când afecţiunea degenerează.
În ciuda acestor dovezi, apar câteva controverse, mai ales în ceea ce priveşte acupunctură însoţită de terapie cu venin de albine. Este o metodă anti-inflamatoare eficientă, dar efectele asupra artritei rămân neclare. Cercetătorii au reunit toate informaţiile din acest domeniu şi au găsit (doar) 15 surse cu dovezi limitate, concluzionând că sunt necesare investigaţii suplimentare pe un grup larg de pacienţi.
Sursa: curademiere.ro
