Tot ce vor aceştia este să muncească şi să aibă stabilitatea locului de muncă. "Nu vom pleca până nu vom clarifica problema. Până acum am fost minţiţi. Nu vom pleca când nu ştim că acasă copiii noştri vor avea un viitor. Minerii trăiesc din 200-350 de lei. Cum să le ajungă banii aceştia? Totul a început în anul 2011, când am pierdut subvenţia la uraniu. Nimeni nu şi-a pus problema cum se va descurca Compania Naţională a Uraniului", a spus unul dintre minerii prezenţi în platoul emisiunii "Jocuri de Putere".
"Ceea ce s-a urmărit, în mod evident, a fost falimentarea companiei", a continuat acesta, adăugând că nu s-a respectat legislaţia.
Acesta a explicat că, la Cernavodă, s-a decis importul de uraniu din Canada. "Au fost licitaţii însă, conform legislaţiei, nu ar fi trebuit să se ajungă la licitaţie, pentru că singurul furnizor era CNU", a mai spus acesta.
"Lucrăm cu utilaje din '70, nu avem niciun fel de tehnologie. Vrem să oferim alte variante, doar să nu ne închidă, punem mână de la mână ca să putem merge mai departe", a mai spus minerul, explicând că, din 2011, conducerea Companiei Naţionale a Uraniului a fost numită politic.
„Noi suntem furnizori captivi şi nu putem furniza uraniu decât societăţii Nuclearelectrica sau la rezervele de stat”, a mai spus acesta.
Tot miercuri, un grup de 50 de mineri de la exploatarea de uraniu de la Crucea au protestat în faţa Prefecturii Suceava, solicitând demisia conducerii companiei Naţionale a Uraniului de la Bucureşti, precum şi a celei de la sucursala Suceava.
Pe 8 august, 83 de mineri de la Exploatarea de Uraniu Crucea, din cadrul Companiei Naţionale a Uraniului, s-au blocat în subteran şi au declanşat greva foamei, aceştia solicitând siguranţa locului de muncă şi contract de muncă pe minim trei-patru ani.
Compania Naţională a Uranului are, per total, 1200 de angajaţi.
