Procesul a fost intentat de organizația European Roma Rights, care i-a reprezentat pe cei 200 de romi în demersul făcut în instanță.
Potrivit unui comunicat de presă transmis marți AGERPRES, instanța Tribunalului Cluj constată nelegalitatea Dispoziției 6397/16.12.2010 a Primarului Municipiului Cluj-Napoca. La acel moment, în decembrie 2010, primar al municipiului Cluj-Napoca era Sorin Apostu.
De asemenea, decizia Curții de Apel obligă pârâții ca pe lângă plata celor 2.000 de euro de persoană, ceea ce ar însemna un total de 400.000 de euro, să pună la dispoziția reclamanților locuințe care să respecte condițiile minimale stipulate în Anexa 1 a Legii nr.114/1996.
Decizia tribunalului Cluj a fost dată în 30 decembrie 2013, cu drept de recurs în termen de 5 zile.
Potrivit reprezentanților Primăriei Cluj-Napoca, decizia va fi atacată cu recurs după ce vor primi motivarea instanței.
În decembrie 2010, 300 de persoane au fost evacuate din locuințele în care stăteau pe strada Coastei din Cluj-Napoca.
Potrivit reprezentanților Primăriei Cluj-Napoca, la începutul anilor 2000, pe strada Coastei locuiau 18 familii în patru imobile, cu chirie, însă raporturile contractuale cu municipalitatea au încetat în anul 2004. Tot atunci, reprezentanții primăriei au constatat că imobilele sunt foarte degradate și ulterior au și fost declarate de comisia de specialitate ca fiind improprii pentru locuire. În anii ulteriori însă, în jurul celor 18 familii s-au mai mutat și altele, iar în jurul celor patru imobile au fost încropite spații în care au ajuns să locuiască câteva sute de romi. Amenajările improvizate nu dispuneau de apă curent, sistem de evacuare a apelor uzate sau grupuri sanitare și nici de alimentare u gaze.
'După căutări și evaluări îndelungate, motivate de lipsa unui teren în proprietatea publică care să permită dezvoltarea unui proiect în regim social, dar și de creșterea exorbitantă a prețurilor pe piața imobiliară clujeană, în perioada 2005-2009, în cele din urmă s-a găsit o soluție', se spune într-un document transmis AGERPRES de Biroul de Presă al Primăriei Cluj-Napoca.
Soluția a constat într-o hotărâre luată Consiliului local în urma căreia cei 300 de romi au fost mutați în Pata Rât, care este o zonă de la marginea orașului în care trăiesc mai multe colonii de romi. Municipalitatea a construit acolo 40 de locuințe în 10 spații modulare, pentru cei 300 de romi.
Aceștia au protestat la acel moment pe de o parte pentru că au fost mutați în miezul iernii, într-o perioadă cu temperaturi foarte joase, dar și pentru că locuințele erau după părerea lor improprii, nu aveau căldură, aveau o baie la mai multe familii și trăiau 'la înghesuială'.
Romii au protestat la acel moment și în stradă, cerând condiții mai decente de trai.
Ulterior, spațiul pe care se aflau cele patru imobile de pe strada Coastei a fost concesionat către Mitropolia Clujului, Albei și Maramureșului, care a construit acolo un campus pentru Institutul Teologic, inaugurat chiar în urmă cu o lună.
