SÂNZIENELE 2017, DRĂGAICA, 24 iunie 2017. În fiecare an, creştinii ortodocşi serbează naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, cel care l-a botezat pe Domnul Iisus în apa Iordanului. În calendarul popular, sărbătoarea este denumită Sânziene, în Ardeal, iar în Muntenia şi Oltenia - Drăgaica. Află, din acest material, ce tradiţii şi obiceiuri se practică în ziua de Sânziene.
SÂNZIENELE 2017. Încărcată de magie şi farmec, sărbătoarea Sânzienelor este celebrată pe 24 iunie, adică astăzi. Născută dintr-un străvechi cult al soarelui, ea nu şi-a pierdut coloratura păgână, deşi este asociată cu o mare aniversare creştină: naşterea Sfântului Ioan Botezătorul.
Obiceiurile din Noaptea de Sânziene, practicate şi astăzi, mai ales în Maramureş şi Nordul Ardealului, dovedesc conservatorismul fantastic al tradiţiei româneşti populare, cu mult mai veche decât istoria. În cele ce urmează, veţi afla povestea Sânzienelor, relatată, pentru Formula As, de un specialist în etnografie şi folclor.
SÂNZIENELE. POVESTEA SÂNZIENELOR. Când marea preoteasă a Soarelui - tânăra împărăteasă Reskynthis - a plecat în Lumea Umbrelor, jalea soţului ei - împăratul Ion, marele preot al Lunii - a fost de nespus. Atât de mult a suferit împăratul, încât şi-a lăsat palatul şi sceptrul, plecând în munţi spre a se reculege - gest fără precedent în tradiţiile autohtone. Acolo, spun legendele, a pogorât până în Tărâmul Celălalt, rugându-se de zei să-i redea soţia. Se mai spune că ar fi reuşit să o aducă până aproape de Lumea Albă, dar că ar fi pierdut-o în ultima clipă. De atunci, Reskynthis a mai fost numită şi Eurydike, adică "Readusa”.
Noua mare preoteasă a Soarelui a fost aleasă Salonai, sora mai mică a Eurydikei. Legea pământului cerea ca împăratul văduv să o ia de soţie pe Salonai. Numai că acesta, iluminat de o nouă lege divină, a refuzat. Tradiţia mai cerea ca marele preot al Lunii să oficieze în fiecare an, cu marea preoteasă a Soarelui, hierogamia - adică "nunta sfântă”, pentru ca pământul să dea roade multe - dar împăratul a respins şi această ceremonie sacră, care implica actul sexual.
Afrontul suferit de Salonai le-a mâniat în aşa măsură pe celelalte preotese, încât acestea l-au căutat pe împăratul plecat în munţi, l-au găsit şi i-au tăiat capul, pe care l-au aruncat în râul ce curgea prin apropiere.
Temutele preotese mai purtau denumirile de Amazones ("Femei Frumoase”), Sintiana ("Femei Fermecate”), Zantiala ("Doamnele Soarelui”) şi Mainades ("Dansatoare”). Ele şi-au spălat crima îngrijindu-se de creşterea şi educaţia copiilor mici ai lui Ion-Orpheus şi Eurydike, Musaius şi Maria. Ajuns împărat, Musaius, zis şi D-Ion-Ysos, adică "Fiul lui Ion”, le-a reabilitat şi a asigurat supravieţuirea ordinului lor sfânt, ce fusese ameninţat cu desfiinţarea de adepţii lui Ion-Orpheus. Ele chiar au îmbrăţişat noua lege divină pe care o propovăduise împăratul şi au luptat pentru impunerea ei. De atunci, au fost asociate cultului marelui profet, iar sărbătoarea lor se ţinea de ziua naşterii lui, la solstiţiul de vară, mai ales că ele slujeau Soarelui.
SÂNZIENELE 2017. CE SUNT SÂNZIENELE: "Du-te Soare, vino Lună/ Sânzienele îmbună"
SÂNZIENELE 2017, DRĂGAICA, 24 iunie 2017. De la geto-daci, Sintienele au pătruns în mitofolclorul nostru sub denumirea de Sânziene, Frumoase, Minunate, Doamne, Drăgaice etc. În "Descrierea Moldovei”, Dimitrie Cantemir scrie despre Ziua Sânzienelor: "Acesta este numele Sfântului Ioan Botezătorul. Ei (moldovenii) cred că în ziua când se prăznuieşte acest sfânt, Soarele nu-şi străbate drumul său drept înainte, ci într-o linie tremurată. De aceea, toţi ţăranii moldoveni se scoală în acea zi înaintea zorilor şi privesc cu ochi mari răsăritul Soarelui şi cum ochiul nu suferă prea mult această lumină şi - din pricina ei - începe să se zdruncine şi să tremure, ei pun pe seama Soarelui tremurătura pe care o simt în ochi şi se întorc voioşi acasă, după ce au făcut această încercare”.
SÂNZIENELE, DRĂGAICA, 24 iunie 2017De la ceremonialul alegerii marii preotese a Soarelui, căreia tracii îi spuneau şi Thraekidica ("Binecuvântată”), au moştenit românii obiceiul numit Drăgaică. Tot în "Descrierea Moldovei”, Cantemir scrie despre această tradiţie: "După cum se vede, prin ea o înţeleg pe Ceres. Căci în acea vreme a anului când încep să se coacă semănăturile, toate fetele ţăranilor din satele învecinate se adună şi o aleg pe cea mai frumoasă dintre ele, căreia îi dau numele de Drăgaica. O petrec pe ogoare cu mare alai, o gătesc cu o cunună împletită din spice şi cu multe năframe colorate şi-i pun în mâini cheile de la jitniţe. Drăgaica împodobită în acest chip se întoarce de la câmp spre casă, cu mâinile întinse şi cu năframele fluturând în vânt, de parcă ar zbura, şi cutreieră toate satele din care s-a adunat lume s-o petreacă, cântând şi jucând laolaltă cu toate tovarăşele ei de joc, care o numesc foarte des sora şi mai-marea lor în cântecele alcătuite cu destulă iscusinţă. Fetele din Moldova doresc din toată inima să aibă parte de această cinstire sătească, deşi în cântecele lor spun mereu, după datină, că fata care a întruchipat Drăgaica nu se poate mărita decât abia după trei ani”.
SÂNZIENELE 2017. TRADIŢII şi OBICEIURI de SÂNZIENE - ajunul Sânzienelor:
În ajun de Sânziene, seara, se întâlnesc fetele ce vor să se mărite cu flăcăii ce doresc să se însoare. Băieţii fac ruguri, aprind flăcări şi le învârt în sensul mişcării Soarelui la apus, strigând:
Du-te Soare, vino Lună,
Sânzienele îmbună,
Să le crească floarea floare,
Galbenă, mirositoare;
Fetele să le adune,
Să le prindă în cunune,
Să pună la pălărie
Struţuri pentru cununie;
Boabele să le răstească,
Până-n toamnă să nuntească!
Fetele fug şi culeg flori de Sânziene (Drăgaică), din care împletesc cununi. Cu aceste cununi se întorc în sat şi le aruncă peste casă; dacă se agaţă cununile de hornuri, fetele se vor mărita chiar în acel an. A doua zi, în zori, cetele de feciori străbat satele, cu struţuri de sânziene la pălărie, în semn că au căzut cununile de flori pe hornuri la casele fetelor ce îi interesează. Ei chiuie şi strigă:
Du-te Lună, vino Soare,
Că tragem la-nsurătoare;
Cununile neursite
Zac sub hornuri azvârlite.
Până-n 'miezi, cu steagu-n frunte,
Trec feciorii după slute,
C-alde alea nedirese
Nu vor să fie mirese.
SÂNZIENELE 2017. VRĂJI, LEACURI, DESCÂNTECE de SÂNZIENE - DRĂGAICA. În noaptea de Sânziene, se spune că înfloreşte feriga, a cărei floare strălucitoare se păstrează pentru vrăji, descântece şi leacuri.
SÂNZIENELE 2017. TRADIŢII şi OBICEIURI de SÂNZIENE. Sânzienele împrăştie vijelii, grindină şi distrug recoltele.
Sânzienele, spre deosebire de iele, sunt zâne bune, umblă noaptea şi dau puteri oamenilor, animalelor şi plantelor.
"Oamenii fac ceai din sânziene şi îl beau, le dau flori de sânziene animalelor să mănânce ca să fie apărate de boli", povesteşte etnologul maramureşean Janeta Ciocan.
Cine nu cinsteşte Sânzienele, adică cine nu le culege, nu împleteşte cununi şi nu le aruncă peste casă sau nu face niciun alt obicei din nenumăratele tradiţii existente, îşi atrage pedeapse din partea "zânelor" bune. În acest caz, Sânzienele împrăştie vijelii, grindină şi distrug recolte.
SÂNZIENELE 2017. TRADIŢII şi OBICEIURI de SÂNZIENE. Fetele se tăvălesc goale în roua dimineţii
În Maramureş, fetele nemăritate obişnuiau să se spele dimineaţa, în roua sânzienelor, ca să aibă copii.
"Fetele dezbrăcate se tăvăleau în iarbă ca să fie fertile", mai spune etnologul. Şi femeile se spală în apă curgătoare ca să fie curate de această sărbătoare. Nu oricine are dreptul să culeagă această plantă, doar copiii şi femeile ajunse la menopauză. Altfel, îşi pierd puterea plantele. În noaptea de 23 spre 24 iunie, fetele nemăritate îşi pun la căpătâi flori de sânziene, în speranţă că îşi vor visa ursitul, adică jumătatea.
SÂNZIENELE 2017. TRADIŢII şi OBICEIURI de SÂNZIENE. Cununa peste casă arată cât vei trăi
După ce sunt culese, florile de Sânziene se împletesc şi se aruncă peste casă.
"Cununile care rămân pe casă, undeva sus, pe acoperiş, înseamnă că acele persoane care le-au aruncat vor trăi mult. Cele care ajung în partea de jos a acoperişului - înseamnă viaţă scurtă. Iar cununile care cad de pe acoperiş vestesc sfârşitul apropiat al celor care le-au aruncat", mai spune etnologul.
În Maramureş, mai există o tradiţie potrivit căreia florile de sânziene se impletesc sub formă de cruce, se duc la biserică şi se sfinţesc, iar apoi se pun la "crucile" drumului (pe drumurile din afara satului, unde se află pământurile pe care le lucrează sătenii) ca să rodească holdele şi recoltele.
SÂNZIENELE 2017. TRADIŢII şi OBICEIURI de SÂNZIENE. Cum se află norocul
Gospodarii încearcă să afle care le va fi norocul la animale tot cu ajutorul florilor de Sânziene. În seara din ajunul sărbătorii, agață cununi de Sânziene la colțul casei orientat către răsărit și, dacă a doua zi în coronițe este prins păr de la anumite animale sau puf/pene de la păsări, consideră ca anul va fi bun, mai ales pentru acestea.
SÂNZIENELE 2017. TRADIŢII şi OBICEIURI de SÂNZIENE. Practici şi ritualuri magice - vrăji de Sânziene
Florile culese în ziua de Sânziene, prinse în coronițe sau legate în formă de cruce, sunt duse la biserică pentru a fi sfințite și sunt păstrate, apoi, pentru diverse practici magice.
Pentru alungarea spiritelor malefice, se aprind focuri în care se aruncau substanțe puternic mirositoare, se buciumă și se strigă în jurul focurilor.
SÂNZIENELE sau "Amuţitul Cucului"
Sărbătoarea Sânzienelor mai este cunoscută în popor și sub denumirea de "Amuțitul Cucului". Se crede că dacă cucul încetează să cânte înainte de Sânziene, vara va fi secetoasă.
Pentru a fi sănătoși și avea spor în muncă, în acest moment de început al secerișului, oamenii se încing peste șale cu tulpini de cicoare.
Pentru a fi plăcute feciorilor, fetele se spală pe cap, în această zi ,cu fiertură de iarbă mare. Pentru a scăpa de boli, fetele și nevestele se scaldă în ape curgătoare.
SÂNZIENELE 2017. TRADIŢII şi OBICEIURI de SÂNZIENE. Uite ce NU ai voie să faci de Sânziene!
Dacă oamenii nu le sărbătoresc cum se cuvine, Sânzienele se supără, devenind surate bune cu înrăitele Iele sau Rusalii. Sânzienele se răzbună pe femeile care nu țin sărbătoarea de pe 24 iunie, pocindu-le gură.
Nici bărbații nu scapă ușor. Pe cei care au jurat strâmb vreodată, sau au făcut alt rău, îi așteptă pedepse îngrozitoare, despre Sânziene știindu-se că sunt mari iubitoare de dreptate.
Cine nu respectă Sânzienele, poate avea parte de multe nenorociri: cel care spală, coase sau mătură în acea zi poate muri fulgerat.
SÂNZIENELE 2017. TRADIŢII şi OBICEIURI de SÂNZIENE. Semnul care-ţi arată că vei avea parte de NOROC tot anul:
Dacă se întâmplă să vezi o furnică roșie în ziua de Sânziene, înseamnă că vei avea parte de mult noroc. Iar dacă vei găsi o furnica în portofel, nu-i face rau, căci îți va aduce mulți bani.
SÂNZIENELE 2017. Pomenirea morţilor
Pentru pomenirea morților, se fac pomeni îmbelșugate se pun flori mirositoare pe morminte.
Credința populară spune că la miezul nopţii de Sânziene se deschid Cerurile.
