Suceava a fost atestată documentar în anul 1388, în vremea în care domn al Moldovei era Petru Mușat al II-lea. Acesta a mutat capitala de la Siret la Suceava. Și aici a rămas pentru următoarele două secole.
Suceava a dat României și lumii întregi mari personalități și adevărate genii.
Poate cel mai cunoscut sucevean este Ciprian Porumbescu, un geniu al muzicii. Printre cele mai populare lucrări ale sale se numără „Balada pentru vioară și orchestră”.
Porumbescu a compus muzica pentru celebrul cântec patriotic „Pe-al nostru steag e scris Unire”, folosită astăzi și de Albania chiar în imnul naţional. Tot el a scris și muzica pentru fostul imn al României, Trei culori.
Suceava l-a dat și pe Alexandru Arșinel.
Născut în satul sucevean Dolhasca, a devenit extrem de cunoscut pe marile scene ale teatrului românesc. Cele mai apreciate momente au rămas piesele în care a jucat cu partenera Stela Popescu. În prezent este directorul Teatrului de Revistă “Constantin Tănase” din Bucureşti.
Un geniu cu origini în Suceava este scriitorul Eusebiu Camilar. A devenit apreciat pentru piesele sale de teatru, reportaje și poezii.
Suceava este recunoscută pentru mănăstirile sale, dar și pentru duhovnicii de aici. Părintele Ilie Cleopa, starețul Mănăstirii Sihăstria, a devenit o figură de seamă a spiritualităţii ortodoxe româneşti contemporane.
Un alt om de cultură născut la Suceava este poetul și dramaturgul român Matei Vișniec. Acesta este cunoscut în special pentru scrierile sale în limba franceză.
Suceava rămâne un punct de atracție turistică datorită mănăstirilor și bisericilor pictate din Bucovina. Lăcașurile de cult atrag, de sute de ani, oameni de toate vârstele. Zona Sucevei este un loc de închinare și pelerinaj mai ales în preajma marilor sărbători creștine. Aici, timp de secole, flacăra credinței a fost ținută vie și, în același timp, s-au format puternice nuclee de cultură și creație artistică.
Moldovița, Humor, Voroneț, Arbore, Sucevița, Probota, Pătrăuți și Sfântul Ioan din Suceava sunt cele opt mănăstiri și biserici aflate în patrimoniul mondial UNESCO.
Mănăstirea Voroneț a fost supranumită "Capela Sixtină a Orientului" pentru marea frescă de pe fațada de vest, ce reprezintă "Judecata de apoi". De asemenea, "albastrul de Voroneț" este considerat de specialiști unic în lume.
