Curtea Constituţională a României a constatat, miercuri, că există conflict între puteri în cazul respingerii revocării şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi. Decizia a fost luată cu o majoritate clară, de 6-3, potrivit informațiilor Realitatea TV. S-au opus deciziei judecătorii Livia Stanciu, Daniel Morar şi Ştefan Minea.
Preşedintele CCR, Valer Dorneanu, a anunţat că plenul Curţii, cu majoritate de voturi, a admis sesizarea premierului cu privire la acel conflict de competenţă, constatându-se conflict între ministrul Justiţiei şi preşedinte determinat de refuzului şefului statului de a da curs cererii de revocare a şefei DNA.
"Cu privire la calea de urmat şi la celelalte aspecte, le veţi primi imediat în comunicatul de presă, iar argumentele dezvoltate în decizie", a precizat el.
Sursele Realitatea TV spun că președintele Klaus Iohannis ar putea fi obligat să o revoce pe Kovesi.
Reacția Parcjetului Geeneral a fost una precaută. ”Conducerea Ministerului Public a luat act de decizia de astăzi a Curții Constituționale a României privind existența unui conflict constituțional între Guvern și Președintele României și așteaptă motivarea acesteia”, a precizat un comunicat.
De ce e absurdă decizia CCR care l-ar "obliga" pe Iohannis să o revoce pe Kovesi
Ministrul Tudorel Toader a afirmat în faţa judecătorilor Curţii Constituţionale, că refuzul preşedintelui Klaus Iohannis de a o revoca din funcţie pe şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, motivat prin lipsa oportunităţii politice, este de natură să creeze un blocaj instituţional.
”Din ceea ce președintele republicii ne-a transmis în scris, aveți la dosar, nu mai reiau, dar în declarațiile publice, pe lângă ceea ce aveți în dosar, președintele a motivat faptul că nu poate da curs solicitării pentru că este o decizie de oportunitate politică. (...) Prin raportul pe care l-am întocmit, am adus argumente de natura juridică și managerială”, a spus Toader.
"Între timp, cele 20 de puncte (ale raportului -n.r.) au dobândit, în opinia mea, au devenit şi mai actuale şi mai evidente, cu referire la activitatea managerială a procurorului şef DNA. Concluzia trasă atunci a fost aceea că procurorul şef DNA şi-a exercitat şi îşi exercită în continuare în mod discreţionar funcţia pe care o deţine, deturnând activitatea de combatere a corupţiei şi activitatea instituţiei anticorpţie, deturnând practic de la rolul său constituţional şi legal", a declarat Tudorel Toader, potrivit Mediafax.
Tudorel Toader reacționează după decizia CCR în cazul Kovesi
Consilierul prezidenţial Simina Tănăsescu a afirmat la rândul său în şedinţa CCR că refuzul preşedintelui Klaus Iohannis de revocare a procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, nu este cauza unui blocaj instituţional, ci reprezintă finalizarea unei proceduri şi exercitarea unei atribuţii legale a şefului statului.
Potrivit surselor G4Media.ro ar exista în acest moment o majoritate în favoarea ministrului Toader, dat fiind că judecător raportor în această cauză este chiar președintele CCR Valer Dorneanu, iar magistratul asistent care redactează raportul este Karoly Benke, care l-a avut conducător de doctorat pe actualul ministru al justiției, Tudorel Toader.
Sursele citate susțin că există o majoritate de 6 la 3 în favoarea admiterii solicitării Guvernului, deşi acţiunea iniţiată de ministrul Justiţiei Tudorel Toader este considerată “inadmisibilă de pe scaun” de majoritatea juriştilor consultaţi de G4media.ro.
Alte surse susțin că majoritatea ar fi doar de 5 la 4 și că majoritatea CCR ar dori să declare că rolul preşedintelui este unul formal şi că şeful statului este obligat să accepte revocarea procurorului şef al DNA.
Pe 23 mai CCR a primit sesizarea Executivului pe acest subiect. Şeful statului a refuzat să dea curs cererii de revocare a Laurei Codruţa Kovesi, anunţând că motivele invocate de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, nu au fost de natură să îl convingă. Imediat după ce preşedintele României şi-a anunţat decizia, ministrul Justiţiei a anunţat că va fi sesizată Curtea Constituţională.
Pe 22 februarie, ministrul Justiţiei Tudorel Toader a cerut revocarea şefei DNA, reţinând în sarcina acesteia 20 de „acte şi fapte de netolerat”. Printre acestea, Toader a menţionat ancheta în cazul OUG 13, refuzul de a se prezenta la audierile din Parlament, falsurile din dosare, lipsa unei reacţii adecvate în cazul presupuselor abuzuri de la DNA Ploieşti, precum şi afectarea imaginii României prin dezinformarea forurilor europene.
