"Astăzi ne-am adunat aici, la Palatul Cotroceni, pentru a comemora unul din evenimentele de suflet ale românilor - Mica Unire. Această unire s-a petrecut în două etape: 5 ianuarie 1859, la Iași, și 24 ianuarie 1859, la București. Acum 158 de ani. Ce moment de glorie pentru România, care atunci începuse să se manifeste! A fost după un război care a redefinit ceea ce astăzi numim 'sferele de influență'. Rusia fusese trimisă mai înspre est și marile puteri au avut rezolvate probleme regionale complicate. Evident că unii au fost pentru ca românii să-și exprime voința, și a fost destul de evident că această dorință a fost Unirea Principatelor, alții s-au opus. Ce moment frumos că atunci românii și-au impus voința! Ce clasă politică am avut noi atunci, când a început să ia ființă națiunea română! Și ce clasă politică avem astăzi, când cei care au fost aleși să conducă țara se ocupă, în mod paradoxal, de cu totul alte lucruri! Atunci, în 1859, politicienii s-au preocupat de națiune, de Unirea Principatelor, ai noștri se ocupă de grațiere, grațierea propriilor dosare", și-a început discursul șeful statului.
Klaus Iohannis s-a declarat dezamăgit de clasa politică din prezent, susținând că, în loc să se ocupe de dezvoltarea țării, se ocupă de modificarea legislației penale: "A fost ales atunci Cuza. Alexandru Ioan Cuza, domnitor în Moldova și în Țara Românească. Și s-a apucat de treabă. Unirea Principatelor a început prin alegerea aceluiași domnitor în ambele principate, dar ea s-a înfăptuit prin ce s-a construit, prin instituțiile, autoritățile, entitățile, actele normative, care au început să pună cap la cap ce se întâmpla în Moldova cu ce se întâmpla în Țara Românească. Și astfel, Unirea s-a petrecut în fapt prin legiferarea și prin administrare, prin guvernare. 1864, Codul Penal al lui Cuza a fost unul după model francez, considerat la vremea respectivă cel mai bun, o abordare modernă. A fost primul Cod Penal din România care incrimina corupția, care făcea referire la infracțiunile de abuz în serviciu și de conflict de interese. Ce generație de politicieni am avut atunci, după Mica Unire, oameni care au avut curajul să spună lucrurilor pe lume, și ce politicieni avem astăzi! O coaliție aleasă să conducă România spre dezvoltare se ocupă de modificarea Codului Penal, se ocupă, în mod paradoxal, exact de ameliorarea Codului Penal într-un sens cel puțin discutabil".
Totodată, el a amintit despre protestele care au avut loc duminică în România și a subliniat, referitor la afirmațiile președintelui Camerei Deputaților, că "nu cetățenii dau lovitură de stat, ci politicienii".
"În aceste zile, mai ales ieri, au avut loc proteste. Oamenii indignați au ieșit în stradă să protesteze împotriva acestor încercări de a modifica prin OUG legislația penală. Am auzit fel și fel de aberații. Imediat după ce au ieșit oamenii în stradă, activiști agitați și agitatori au fugit la televiziunile obediente să explice poporului că este o nouă mineriadă, că este o lovitură de stat! Cetățenii să dea lovitură de stat? Nu, politicienii dau lovitura de stat! Doar că nu dau lovitură de stat, dau lovitura de grație statului de drept din România. De ce au ieșit oamenii? Simplu de tot! PSD-ul și cu satelitul lui - ALDE au promis bunăstare românilor, au promis că vor rezolva problemele României, au promis dezvoltare economică, salarii mai mari, pensii mai mari, și oamenii, de bună credință, i-au votat. Românii i-au votat de bună credință. Și când au ajuns efectiv la guvernare, s-au apucat de cu totul altceva, s-au apucat să umble la legislația penală, pentru a-și curăța dosarele lor, ale colegilor de partid, ale celor care i-au susținut în campanie, probabil. Asta i-a adus pe oameni în stradă, una a fost promisă, alta a fost începută. De aici indignarea românilor", a punctat președintele țării.
Klaus Iohannis a mai declarat că prin aceste proiecte de OUG privind modificarea legislației penale și grațierea guvernanții urmăresc "să-și curețe dosarele lor, ale colegilor de partid" și că va supune aceste ordonanțe votului popular.
"Nu vrea nimeni să dea lovitură de stat. Nici nu vrea să răstoarne regimul. Iar Guvernul, ce contează acest guvern? Doar nu-și imaginează că a ieșit cineva în stradă pentru acest guvern. Oamenii au ieșit să-și spună indignarea. Iar guvernanții ar face bine să ia seama! Poate, totuși, cu ocazia Micii Uniri își amintesc că românii sunt un neam mândru, românii au dreptul la o clasă politică pe măsură. Această temă, în mod nefericit, a devenit o temă națională. Este evident că există un larg interes pentru această temă, a schimbării codurilor penale și a grațierii. Și, dacă așa este, atunci voi supune această temă dezbaterii publice și votului popular. Voi începe demersurile pentru un referendum, prin care românii să se pronunțe dacă sunt de acord cu aceste demersuri sau nu. Fiindcă atunci când au votat, aceste teme nu s-au găsit în programul de guvernare al PSD. Și atunci, dacă guvernanții au făcut o temă din asta, vor trebui să suporte votul popular pe această temă. Aparent, vorbim despre chestiuni legate de justiție. Aparent, vorbim despre ordonanțe de urgență pe teme foarte concrete. În realitate, dragi români, vorbim despre ce fel de națiune vrem să fim! Vrem să fim o națiune puternică, un stat de drept, sau vrem să fim o națiune așa și așa, cu un stat de drept care poate fi înmuiat și discutat? Vrem să fim o națiune care seamănă cu generația care a făcut Mica Unire sau vrem să fim o națiune care nu îndrăznește să ridice vocea?", a conchis șeful statului.
Ce spune Constituţia României despre referendum
Potrivit Constituţiei, Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.
Dacă Parlamentul nu îşi transmite punctul de vedere în cel mult 20 de zile calendaristice de la solicitarea Preşedintelui, acesta emite decretul privind organizarea referendumului procedura de consultare a Parlamentului considerându-se îndeplinită.
