Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că PSD încearcă să amputeze puterile actualului preşedinte, pentru simplul fapt că el nu este de acord cu Guvernul, pe anumite teme: 

"O delegaţie a comisiei de la Veneţia a venit sa discute despre legile justiţiei, vă amintiţi că eu i-am sesizat şi i-am rugat sa faca o analiză. Am avut o discuţie foarte buna, am discutat despre aceste legi, si asteptam sa avem o opinie preliminară, şi apoi, una consolidată, care sa fie luată in considerare de Parlament. Nu am dorit, nici eu, nici comisia, să intrăm in text, ci am discutat despre principii. Am vorbit despre lipsa de transparenţă a comisiei pentru Legile Justiţiei. Le-am spus detaliat care sunt îngrijorările mele. Am citit motivarea CCR, ca să nu apară o confuzie in spatiul public. Eu am spus ca voi citi până o înţeleg, mai avem puţin de citit. Va spun doua chestiuni, trei, pe care le-aş sublinia: vrea sa spun ca in această etapă motivarea aduce mai multe intrebări decat clarificări dar  poate o aprofundare mai ulterioară ne aduce mai aproape de adevăr. Putem să constatăm destul de uşor că PSD încearcă să amputeze puterile preşedintelui. Atenţie, un partid, PSD, încearcă să amputeze puterile preşedintelui României. De ce? Fiindcă actualul preşedinte al României are în multe privinţe altă părere decât majoritatea pesedistă din parlament. Am văzut această dorinţă, prima oară când s-a modificat legea ANCOM, a continuat discuţia chiar când s-au discutat legile justiţiei, unde puterea preşedintelui a fost diminuată faţă de situaţia anterioară a legilor în vigoare. Nu cumva aceste legi au fost modificate şi pentru a diminua puterea preşedintelui? E clar că PSD încearcă cu toate mijlocele de care dispune să diminueze puterea preşedintelui. Din păcate, decizia CCR e în aceeaşi logică, de diminuare a rolului preşedintelui, în numirea şi revocarea unui procuror", a mai spus Klaus Iohannis.

Pe de altă parte, Klaus Iohannis a mai declarat că este de dorit o dezbatere publică după decizia CCR şi a subliniat că referendumul ar fi ultima etapă după dezbaterea publică.

"Dacă citim motivarea, se pune întrebarea care mai este statutul procurorilor în România. Mai sunt procurorii independenţi sau sunt duşi procurorii mai degrabă în subordinea ministrului Justiţiei, decât sub autoritatea ministrului, aşa cum scrie în Constituţie. Este o întrebare la care trebuie să răspundă. O altă întrebare este de ce avem un ministru al Justiţiei care decide şi preşedintele execută fără să se ţină seama de avizul CSM? Cum poate CSM să-şi îndeplinească rolul de garantare a independenţei justiţiei, dacă CSM nici nu mai contează în procedura de demitere a unui procuror şef. Iată întrebări la care încet încet trebuie să înceapă să răspundă şi unii şi alţii. Sunt dispus să pun aceste întrebări într-o dezbatere publică. Un referendum poate să fie la finalul unei astfel de dezbateri. Poate este nevoie de o clarificare în Constituţie", a declarat Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni.

Klaus Iohannis, atac fără precedent la Liviu Dragnea: Un infractor care ameninţă magistraţi la tv!

Preşedintele a mai precizat că poate trebuie să gândim împreună dacă arhitectura statului este bine gândită sau dacă trebuie introduse noi mecanisme care să garanteze că nu ne îndepărtăm de la valorile democratice.

"Poate e nevoie să vedem ce persoane pot fi chemate la conducerea statului. Revenim la discuţia din toamna lui 2016 şi atunci lucrurile au fost interpretate în fel şi chip. Care sunt paşii juridici urmează să vă lămuresc atunci când împreună cu juriştii din Administraţie ajungem la o concluzie. E vorba de o speţă care cu siguranţă va avea efecte asupra felului în care funcţionează statul în continuare. Nu putem face greşeala să aplicăm mecanic nişte lucruri, fiindcă riscul este să ne găsim într-o formă fără fond. Noi nu avem nevoie de un stat care să fie o formă fără fond, ci de un stat puternic şi atunci trebuie să găsim răspunsurile la aceste întrebări. Motivarea foarte amplă scrisă de CCR ne dă câteva indicaţii, ne ridică probleme. Nu putem face următorul pas până nu clarificăm ce anume ni se transmite în motivare", a mai declarat Klaus Iohannis.

Cât adevăr este în declaraţia preşedintelui: "Eu reprezint statul român". Ce spune Constituţia

Totodată, Klaus Iohannis a lansat şi un atac foarte dur către  Liviu Dragnea, pe care l-a numit infractor:

"Pe bună dreptate s-au revoltat magistraţii. Adică cum se trezeşte un politician, care mai este şi infractor, să se ducă la televizor să ameninţe acolo magistraţii, după ce a convocat un miting mediocru anti-justiţie? Este inadmisibil. De asta am spus că nu putem să lăsăm statul să intre într-o situaţie de incertitudine, să intrăm în derive şi să ne trezim că în loc să consolidăm democraţia românească, o ia aşa, de dragul unuia care vrea să fie mai puternic decât e sănătos, renunţăm la valori democratice", a afirmat preşedintele Klaus Iohannis, la Cotroceni, întrebat despre cererea depusă de "Forumul Judecătorilor din România" în care aceştia au cerut CSM apărarea independenţei justiţiei. 

.......................

Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit la ora 12.00, la Palatul Cotroceni, cu delegaţia Comisiei de la Veneţia. La întâlnire au participat consilierii lui Klaus Iohannis, aşa cum s-a văzut în imaginile de la Cotroceni.

Klaus Iohannis a transmis reprezentanţilor Comisiei de la Veneţia că este foarte optimist în ceea ce priveşte viteza cu care vor trage concluziile asupra subiectului modificării legilor justiţiei de către Parlament. 

"Este o plăcere să va primesc aici şi vreau să vă multumesc ca într-un timp atât de scurt aţi reuşit să realizaţi această vizită. Am înţeles că aţi avut mai multe întâlniri şi sunt foarte optimist în legătură cu viteza cu care veţi trage concluziile", a declarat preşedintele Klaus Iohannis la primirea delegaţiei Comisiei de la Veneţia la Palatul Cotroceni, întâlnire care a început la ora 12.00.

Tot marţi, delegaţia Comisiei de la Veneţia urmează să se întâlnească, de la ora 15,00, cu membrii Comisiei speciale privind legile Justiţiei, după cum a anunţat preşedintele forului, Florin Iordache.

Delegaţia Comisiei de la Veneţia efectuează, luni şi marţi, o vizită în România pentru a avea un schimb de opinii cu Ministerul Justiţiei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională, Biroul procurorului general, Direcţia Naţională Anticorupţie, Consiliul Superior al Magistraturii, cu reprezentanţi ai Parlamentului, cu asociaţii ale judecătorilor şi procurorilor, cu organizaţii ale societăţii civile cu privire la cele trei proiecte de modificare a legii referitoare la organizarea judiciară, a legii privind Consiliul Superior al Magistraturii şi a legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Delegaţia Comisiei de la Veneţia aflată de luni în România este formată din Thomas Markert, secretar al Comisiei de la Veneţia, Hanna Suchocka, preşedinte de onoare al Comisiei de la Veneţia, Artemiza Chisca - şeful Diviziei Instituţii Democratice a Comisiei de la Veneţia, Kaarlo Tuori, membru al Comisiei de la Veneţia (Finlanda), Nicolae Esanu, membru supleant al Comisiei de la Veneţia (Republica Moldova), domnul Jean-Claude Scholsem, membru supleant al Comisiei de la Veneţia (Belgia). 

Luni, membrii Comisiei de la Veneţia s-a întâlnit cu ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, şi cu procurorul general Augustin Lazăr. Ministerul Justiţiei a transmis la finalul întâlnirii dintre ministrul Tudorel Toader şi membrii delegaţiei Comisiei de la Veneţia că aceştia au discutat despre parcursul legilor justiţiei şi despre stadiul lor actual, precum şi despre modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală. Toader a prezentat în cadrul întâlnirii detalii despre procesul de modificare a legilor, despre obligaţia părţilor implicate în acest proces, răspunzând apoi la întrebările delegaţiei, a mai precizat ministerul.